Aldo Luisi - Natura politică a greşelii lui Ovidius
(pag. 56-66)
În al său libellus de auto-apărare, Ovidius admite că a fost pierdut de două vini: poezia şi greşeala. Dacă el se apără în privinţa poeziei, cu care se identifică în Ars Amatoria, despre greşeală preferă să nu spună nimic; de fapt, ca observator atent al evenimentelor politice, şi fiind conştient de repercursiunile pe care le-ar fi avut dezvăluirea delictului său, el preferă să-şi trăiască în tăcere culpa, aliniindu-se comportamentului lui Augustus, care, înaintea atacurilor politice, reacţiona fie împiedicând dezvăluirea evenimentelor, fie reducăndu-le la statutul de delicte împotriva moralităţii, care se pedepseau după propriile sale reguli.