Juan F. CERDÁ - Shakespeare maleabil: reformulând banda eficacitate / divertisment a lui Schechner (pag. 181-188)
În cartea sa din 1988, Teoria performanței, Richard Schechner a descris performanța ca o negociere dialectică a două axe funcționând ca poli ai continuității. Această polaritate de bază, pe care Schechner o acordă bandei eficacitate / divertisment, devine epitomatică într-un ciclul de piese medievale, ritualuri religioase sau ceremonii de Curte (polul eficacității) și trubaduri, barzi și târguri (polul divertismentului). În timp ce Schechner privilegiază aspecte mai aproape de polul eficacității, aspecte responsabile de universalitatea pieselor, această lucrare sugerează, în mod opus, o distribuire echilibrată a elementelor performative pe axele eficacității și divertismentului, pentru a ne distanța de noțiunea de universalitate și pune pe seama scenariilor istorice consecutive măcar o parte din potențialul dramatic al pieselor shakespeariene. Astfel, folosind exemple din Titus Andronicus și Comedia erorilor, acest eseu ilustrează maleabilitatea dramatică poate deriva din ambii poli ai bandei lui Schechner.