STUDIILE ROMÂNEŞTI ÎN LUME

(Proiect de cercetare derulat cu finanţare CNCSIS, în perioada 2007-2008)

 Director de grant: Conf. univ. dr. Marina Cap-Bun

Proiectul propus de noi a fost conceput în conformitate cu obiectivele ştiinţifice generale ale centrului de cercetare acreditat CNCSIS Interferenţe culturale din Cadrul Facultăţii de Litere şi el este gândit ca parte a unui ansamblu de cercetări în cascada care îşi propun să contribuie, pe termen mediu si lung, la consolidarea dialogului şi a cooperării dintre comunitatea ştiinţifică românească şi cea mondială. El vizează o integrare a câmpului de cercetare prin producerea de noi instrumente educaţionale, flexibile şi interactive, şi intensificarea legăturilor dintre cercetătorii români şi cei străini, în cadrul studiilor româneşti, având ca scop crearea de facilităţi de informare şi dialog, în cadrul standardelor cercetării ştiinţifice pe plan european şi internaţional.

Proiectul îşi propune să cerceteze situaţia studiilor româneşti în lume, resursele acestora şi gradul lor de utilizare în prezent, precum si strategiile prin care se poate contribui efectiv la dezvoltarea acestui domeniu. Scopul proiectului este să argumenteze în diverse medii interne şi externe (universitare, culturale, editoriale, comunitare etc.) importanţa dezvoltării studiilor româneşti în contextul integrării României în UE şi să promoveze rezultatele cercetării în baze de date accesibile pe internet si pe alte suporturi. În primul an echipa de cercetare interdisciplinară si internaţională a identificat centrele de romanistică şi resursele lor (biblioteci, internet etc), şi a intervievat un mare număr de foşti şi actuali lectori de Limbă si Civilizaţie Românească şi studenţi, pentru a evalua reuşitele dar şi problemele cu care se confrunta aceste centre şi modalităţile de creştere a vizibilităţii si atractivităţii lor. Congresul internaţional de Studii Româneşti, organizat de Universitatea Ovidius în parteneriat cu North American Society for Romanian Studies la Constanţa în iunie 2007, a reprezentat un prilej pentru noi contacte între specialişti şi pentru diseminarea rezultatelor cercetării noastre prin informarea asupra facilităţilor pe care le vom pune la dispoziţie (reţeaua şi banca de date). Cei interesaţi au fost invitaţi să participe la volumele de studii si traduceri ale proiectului, adiacente bazelor de date si mulţi au şi răspuns acestei invitaţii, regăsindu-se în sumarul primului volum al proiectului care se află sub tipar. A doua etapă, 2008, presupune digitalizarea, sistematizarea si difuzarea materialului adunat prin reţeaua de contacte stabilite, ea insăşi un obiectiv central al proiectului. În această etapă vom utiliza diverse suporturi multimedia (CD, DVD) pentru difuzarea de informaţii despre cultura si civilizaţia românească, teatru, ecranizări după romane canonice, date bio-bibliografice despre autori, interviuri cu personalităţi etc. Aceste instrumente educaţionale moderne, odată realizate, vor putea fi utilizate şi în şcolile româneşti.

Problema principală pe care îşi propune să o conştientizeze şi să o rezolve acest proiect este cunoaşterea si difuzarea deficitară a culturii române şi a contribuţiei sale la patrimoniul european comun în mediile academice, culturale, editoriale, comunitare etc., europene şi nu numai. Ariile tematice în care se încadrează tema proiectului nostru se circumscriu toate în domeniul prioritar de cunoaştere prin artă şi cultură. Cercetarea studiilor romanesti in lume vizeaza totodata: modelele de integrare europeană, cultură românească şi cultură europeană, identitatea românească si identitatea europeană, protecţia si valorizarea patrimoniului naţional si european, educaţia românească în contextul tradiţiilor dar şi al integrării europene a învăţământului superior şi a cercetării româneşti. Numai o perspectivă interdisciplinară ca cea a echipei noastre poate acoperi în mod coerent si complex vastitatea domeniului studiilor româneşti în lume.

Dacă în secolele anterioare interesul european pentru limba, cultura şi civilizaţia românească a fost destul de redus, după cum reiese din datele adunate de membii echipei interdisciplinare de cercetare, momentul 2007 a deschis noi perspective de cunoaştere reciprocă, de explorare a specificităţilor şi redefinirilor identitare precum si noi circuite pentru limba şi cultura română, ca parte integrantă a culturii, spiritualităţii şi a patrimoniului european. Studiile româneşti au devenit o ramură a studiilor europene, de aceea ele trebuie consolidate prin elaborarea de noi resurse şi instrumente educaţionale moderne dar şi prin accesibilizarea digitală şi integrarea în baze de date internaţionale a celor mai valoroase dintre vechile resurse.

Proiectul nostru cercetează un domeniu determinant pentru înţelegerea aspiraţiei spre identitatea europeană a culturii române în efortul său integrator constant pe durata ultimelor trei secole. Urmărind modul în care intelectualitatea românească a exprimat în timp acest ideal al apartenenţei spaţiului cultural românesc la cel european, efortul constant de promovare a imaginii spaţiului românesc, a culturii şi civilizaţiei sale, dar şi de asimilare a spiritului şi formelor de expresie culturală ale Europei, prin călătorii, traduceri, lucrări de referinţă etc., vom reconstitui modelele care s-au dovedit a avea succes şi care pot genera soluţii pertinente la dilemele şi mizele momentului actual. De la Dimitrie Cantemir, care scria Descriptio Moldaviae – monografia comandată de Academia din Berlin – cu conştiinţa acută a importanţei promovării externe a imaginii ţării sale şi până la Eminescu, preocupat de unitatea românilor de pretutindeni (cf. Românii din afara graniţelor ţării şi unitatea spirituală naţională, Bucureşti, Saeculum I.O., 1998) sau la iniţiativele junimiste binecunoscute de traducere şi difuzare a literaturii contemporane lor, de la Alecsandri, care nu se mulţumea să adune într-o primă culegere capodoperele oralităţii noastre, ci se grabea să le traducă şi în limba franceză spre a putea fi cunoscute de Europa, la Eugen Lovinescu, cel atât de încrezător în necesitatea sincronizării noastre cu Europa, toţi intelectualii importanţi ai spaţiului cultural românesc au fost intens preocupaţi de imaginea României în lume. Chiar şi în perioada comunistă, dincolo de restricţiile de ordin ideologic, a existat conştiinţa importanţei difuzării europene a literaturii şi culturii române. Iniţiativa noastră ştiinţifică se înscrie aşadar într-o tradiţie intelectuală românească de mare prestigiu şi autoritate.

Deşi există mult material accesibil referitor la problematica abordată de acest proiect, într-o mare diversitate de forme, ele nu s-au bucurat de sistematizări complexe în format electronic şi larg accesibile pe Internet astfel încat să fie disponibile pentru centrele de românistică din Europa, Statele Unite şi alte spaţii în care domeniul a fost reprezentat ca disciplină de studiu.

Ceea ce ne propunem este deschiderea de noi câmpuri de cercetare şi reorganizare a resurselor în baze de date digitale, o multiplicare a acestora prin contribuţiile originale ale  membrilor proiectului şi a celor invitaţi să participe în cadrul volumelor rezultate din cercetarea noastră.  Nu ne îndoim că acest efort susţinut al echipei noastre va relansa domeniul studiilor româneşti şi îi va asigura o armatură documentară şi teoretică mai solidă. O astfel de întreprindere nu s-ar putea realiza decât prin apelul la o echipă interdisciplinară şi internaţională cu membri de diferite vârste şi formaţii, cu contribuţii esenţiale în domeniul promovării studiilor româneşti.

Tema propusă de proiectul nostru are o mare importanţă ştiinţifică, atât în plan intern, cât şi extern, prin  sistematizarea şi accesibilizarea digitală a datelor în vederea accesului european şi mondial, întrucât cultura română, spre deosebire de alte culturi europene, nu dispune încă de suficiente circuite de difuzare prin care să poata fi accesată şi cunoscută. Ca parte integrantă a comunităţii ştiinţifice europene, intelectualitatea românească are datoria morală şi profesională să promoveze patrimoniul cultural românesc şi să-l facă accesibil tuturor celor interesaţi. Impactul identitar al cercetării fundamentale pe care o propunem este major, mai ales pe fundalul recontextualizărilor presupuse de integrarea României în Uniunea Europeană, pentru că ea va reliefa implicit şi contribuţia românească la patrimoniul cultural şi ştiinţific european, de cele mai multe ori ignorată.

A devenit un rău obicei al nostru să ne lamentăm asupra lipsei de interes a comunităţilor academice din străinatate pentru cultura şi civilizaţia românească. Este un viciu de fond major care nu poate fi contracarat decât prin cercetări sistematice asupra contribuţiei noastre in timp la dezvoltarea modelelor europene de cultură si civilizaţie. Personalităţi importante ale spiritualităţii europene şi mondiale au plecat din spaţiul românesc, devenind extrem de notorii în lume şi ducând cu ele zestrea spirituală a culturii în care s-au format. Brâncuşi, Eliade, Cioran, Ionescu, Celan, Tristan Tzara, Sasa Pana ar constitui doar câteva exemple. Legatura lor cu cultura română care i-a format este extrem de puţin cunoscută, datorită ineficienţei noastre de a o promova. În mod paradoxal, cel care a scris o carte despre originile româneşti ale lui Eliade n-a fost un specialist român, ci unul dintre studenţii lui americani – Mac Linscott Ricketts. Dar, de îndată ce informaţia devine accesibilă într-o limbă de circulaţie internaţională, interesul este şi el vizibil. De aceea considerăm relevant să facem şi un studiu asupra impactului acestor resurse; vom monitoriza materialul accesibil în limbi de circulaţie europeană (in special engleză, franceză şi italiană) şi reacţiile cercetătorilor din ţara respectivă la aceste materiale (recenzii, citări în lucrări de specialitate, introducerea unor subiecte româneşti în aria curiculară a unor cursuri universitare).

Avem traduceri bune şi posibilitatea de a face altele dar nu suntem suficient de conştienţi de necesitatea încurajării acestui proces şi a găsirii canalelor de difuzare eficente. În epoca Internetului nu ne putem aştepta ca cei interesaţi să scormonească prin bibliotecile lumii după resurse. Trebuie să le sistematizăm noi, prin cercetări fundamentale şi să le punem la dispoziţia comunităţii ştiinţifice internaţionale. Proiectul nostru se vrea un început de drum căci el doreşte să trezeasă nu doar interesul celor din afară, ci şi conştiinţa importanţei acestui domeniu pentru comunitatea academică şi ştiinţifică românească. Reţelele noastre de difuzare vor fi popularizate în toate centrele universitare româneşti şi sperăm că, odată constituite, să fie folosite şi de alţi cercetători cu preocupări în domeniul promovării culturii şi civilizaţiei româneşti în lume.

Considerând bogatul patrimoniu al culturii române şi importanţa conştientizării lui de către comunitatea academică europeană şi mondială, proiectul nostru îşi propune nu doar un studiu bibliografic şi analitic al resurselor româneşti, la care va lucra întreaga echipă, ci şi prelucrarea electronică a datelor cercetării în vederea accesibilizării pe pagina web a proiectului şi a integrării lor în baze de date internaţionale.

În prezent centrele de românistică sunt destul de sporadice şi nu au la dispoziţie foarte mult material, întrucât nu se bucură de finanţări generoase. Puţine dintre lectorate sunt permanente şi susţinute de titulari. Interesul principal se concentrează asupra unor noţiuni elementare de limba română, fie în contextul studierii lingvisticii românice, fie din raţiuni personale. Elementele de literatură, cultură şi civilizaţie românească sunt slab reprezentate în programele de studii româneşti, nu neapărat pentru că lipseşte interesul, ci mai cu seamă pentru că resursele didactice şi de informare generală sunt limitate şi accesul la cele existente totuşi e dificil. Deşi există unele traduceri foarte bune din literatura română în limbi de circulaţie mondială, ele sunt împrăştiate destul de aleatoriu prin biblioteci şi rareori sunt folosite, pentru că nici nu se ştie de existenţa lor. Aşa se explică şi faptul că prezenţa autorilor români în antologii sau studii de interes general european este extrem de redusă şi la fel se întâmplă cu subiectele româneşti în cele mai răspândite reviste de specialitate din lume. Nici sub aspectul resurselor multimedia nu ne putem lauda cu performanţe remarcabile. De pildă, seria Great Books a canalului Discovery Civilization nu a conţinut nici măcar vreo referiţă colaterală la vreun scriitor român, ca şi când în acest spaţiu cultural nu s-a scris nimic de valoare şi interes european. De aceea, proiectul nostru, dincolo de primatul consolidării programelor de studii româneşti aspiră şi la extinderea interesului pentru literatura şi cultură română spre ariile curiculare ale unor cursuri de studii comparate (antropologie culturală, literatură, film, teatru etc).

Deşi s-au făcut şi se fac eforturi în vederea schimbării acestei situaţii, remarcabilă fiind în acest sens contribuţia Fundaţiei Culturale Române, lucrurile pot fi încă mult îmbunătăţite şi asta ne propunem să facem, prin promovarea susţinută a domeniului. Proiectul nostru va opera o selecţie riguroasă a resurselor existente, incluzând cursuri de învăţare a limbii, traduceri, mai cu seamă cele accesibile în formă digitală, dar şi scanarea şi accesibilizarea prin Internet a celor mai vechi pe suport hârtie, material informativ in forme audio-vizuale, ecranizări după romane canonice, înregistrări de spectacole, interviuri cu personalităţi dublate de filme documentare.

Proiectul nostru vizează o abordare cu totul nouă şi sperăm mult mai eficientă a problematicii ştiinţifice implicate de studiile româneşti, dar şi o schimbare de mentalitate a comunităţii academice europene şi mondiale, în cadrul căreia lipsa informaţiei corecte a permis perpetuarea unor prejudecăţi păguboase pentru ambele părţi.

Totodată acest proiect pregăteşte infrastructura unui alt proiect pe care dorim să-l derulăm începând cu 2009 şi care va viza un program susţinut de traducere a autorilor români canonici, pe care îi vom selecta in funcţie de rezultatele acestei cercetări, care va cuprinde şi studii de caz asupra accesibilităţii autorilor români canonici.

Munca noastră de cercetare va sta la baza elaborării unor studii individuale şi colective oferite spre publicare în reviste de largă circulaţie în rândul cercurilor interesate, precum a unor comunicări susţinute la conferinţe de specialitate. Toate rezultatele muncii nostre, precum şi consultanţa echipei de cercetare vor fi puse imediat la dispoziţia specialiştilor sau a studenţilor în studii româneşti, care reprezintă grupul ţintă principal al proiectului nostru, în orice formă solicitată, de aceea nu ne îndoim de impactul pozitiv şi imediat al efortului nostru. Nădăjduim că el va produce un aport semnificativ la cunoşterea şi dezvoltarea studiilor româneşti, care vor fi relansate şi întărite, dar şi un impact mentalitar în plan european asupra importanţei studierii acestui domeniu. Dorim totodată să trezim interesul comunităţilor româneşti din străinătate de a sprijini programele de studii româneşti, dar şi pe cel al editorilor pentru a da resurselor româneşti o circulaţie mai largă şi mai prestigioasă.

             Proiectul nu-şi propune idealul utopic al unei acoperiri exhaustive a domeniului, ci doar o analiză a situaţiei efective a lectoratelor româneşti şi o evaluare a modalităţilor posibile de dezvoltare, de creştere a atractivităţii şi vizibilităţii lor. Cunoscând bine problemele cu care se confruntă programele de studii româneşti din afara ţării (întrucât unii dintre membri echipei au avut experienţă personală a unor asemenea lectorate), ne propunem să contribuim esenţial la promovarea modelelor de succes, la sistematizarea şi îmbogăţirea resurselor şi la accesibilizarea lor pe multiple suporturi dar şi la crearea unei reţele profesionale de dialog şi schimb de idei şi informaţii. Conceptul în sine al studiilor româneşti trebuie înnoit şi reevaluat începând cu 2007, când românistica a devenit o componentă a studiilor europene şi în acest sens proiectul se vrea un vector de schimbare eficient. Desigur că nu vom putea rezolva toate problemele acestui domeniu în cei doi ani de cercetare, dar vom deschide calea altor posibile contribuţii şi vom crea o reţea extrem de utilă care va putea fi utilizată şi dezvoltată şi după finalizarea acestui proiect.

În cadrul proiectului propus se vor realiza două volume colective de studii româneşti, redactate în limbile engleză, franceză şi italiană, gândite astfel încât să fie de maximă utilitate celor care predau această disciplină în diverse spaţii culturale.