Studii româneşti la

UNIVERSITATEA "KIRIL SI METODIE", VELIKO-TURNOVO

Paraschiva Boboc, Universitatea Ovidius, Constanţa,

lector de limbă română la Universitatea din Veliko Tărnovo

 

In this study, Dr. Paraschiva Boboc gives a well documented, almost exhaustive account of the evolution of the Bulgarian-Romanian cultural and scientific relationships, academic exchanges, conferences and governmental agreements. She clearly emphasizes that the Bulgarians were more effective in promoting their language and culture in Romania, while the Romanian lectureships were rather discontinuous as a result of different political contexts and institutional attitudes. It certainly lives a lot of room for meditation upon our general approach of the field.   

 

 Lucrarea de faţă prezintă doar unele secvenţe din sfera largă a relaţiilor culturale de colaborare româno-bulgare. Accentul cade pe iniţiative promovate de guvernele, ministerele de învăţământ sau de un alt nivel instituţional ale României şi Bulgariei. Paralel cu aceste organisme în crearea şi menţinerea acestor relaţii sunt implicate şi iniţiative particulare, de ambele părţi, deseori cu asumarea unui mare angajament personal. Dar, astfel, actul de colaborare şi promovare a studiilor româneşti se umple de viaţă.

În 1963, la Veliko Tărnovo se înfiinţează Institutul Superior de Pedagogie Fraţii Kiril şi Metodiu, astfel în ţara vecină fiind preîntâmpinată nevoia de dezvoltare a reţelei de instituţii de învăţământ superior. Nu întâmplător este ales acest oraş – aici, începând cu strălucita perioada din evul mediu, s-a manifestat geniul creator bulgar prin apostolii săi – patriarhul Eftimie, Grigorie Ţamblac, Vladislav Gramaticul, Petko Racev Slaveicov şi o întreagă pleiadă de promotori ai vieţii literare şi ştiinţifice. În octombrie 1971, la un miting festiv, este făcută publică hotărârea Guvernului bulgar, de a transforma institutul în universitate. Data coincide cu data întemeierii Şcolii literare tărnovene de către Patriarhul Eftimie şi Grigorie Ţamblac cu 600 de ani în urmă. Astfel Universitatea din Veliko Tărnovo a devenit succesorul legal al unei tradiţii de învăţământ, în care dominante sunt ştiinţele umanitare şi artele plastice. În prezent, părinţii alfabetului chirilic fiind sanctificaţi, universitatea se numeşte Sf. sf. Kiril şi Metodiu (Petkov, 3-6; Gluşkov, 5-19).

Viaţa ştiinţifică a universităţii, bogată în conţinut şi variată în formele ei de manifestare se legitimează în lumea academică prin numeroase manifestări ştiinţifice, naţionale şi internaţionale, îngrijirea apariţiei câtorva periodice care se bucură de apreciere din partea specialiştilor (anuarul cu titlul bilingv „Trudove na Velikotărnovskija universitet “Sv. sv. Kiril i Metodii”-Travaux de L’universite „St. st. Cirille et Methode” de Veliko Tirnovo”, „Bălgaristični proučvanija”, „Proglas”, „Epohi” etc.) şi prin coordonarea şi editarea unui număr important de volume cu titlul „Tărnovska knižovna škola”, cuprinzând lucrările simpozionului dedicat Şcolii literare din Tărnovo, organizat la un interval de circa patru ani. Invitaţi să ia parte la aceste reuniuni ştiinţifice cu lucrări pe teme centrale, legate de literatura bulgară medievală care s-a exercitat într-o arie ce depăşeşte hotarele Bulgariei, au fost şi oameni de ştiinţă români. Astfel, la Primul simpozion internaţional „Şcoala literară din Veliko Tărnovo: 1371-1971”, Veliko Tărnovo, 11-14 octombrie, 1971, au prezentat comunicări Gheorghe Mihăilă, Copia cea mai veche a Cuvântului de laudă pentru Constantin şi Elena de Eftimie Tărnovski (Colecţia lui Iacov de la Putna, 1474) în tradiţia slavo-română - Най-старият препис на Pohvalnoto slovo za Konstantin i Elena ot Evtimii Tărnovski (Sbornikăt na Jakov ot Putna, 1474) v slavjano-rumănskata tradicija şi Ion D. Lăudat, Euthymie de Tirnovo et la littérature slavo-roumaine; la Al II-lea simpozion internaţional, Veliko Tărnovo, 20-23 mai, 1976, partea română a fost susţinută de comunicările profesorilor Gheorghe Mihăilă, Manuscrisele lui Gavriil Uric de la Neamţ şi importanţa lor literară - Rukopisi Gavrila Urika Njameckogo i ih literaturnoe značenie значение, V. Gr. Chelaru, Les coordonnées de la culture roumaine et l’école littéraire de Tărnovo (XIV^e – XVI^e siècles), Ion D. Lăudat, Nicodim, élève et continuateur spirituel d’Euthyme de Tărnovo; la Al III-lea simpozion internaţional, Veliko Tărnovo, 12-15 noiembrie, 1980, au participat Ion Lăudat, Gregoire Camblac et la tradition roumaine, Dan Zamfirescu, Importanţa mondială a Şcolii literare din Tărnovo - Svetovnoto značenie na Tărnovskata knižovna škola, Ion-Radu Mircea, L’émigration des lettres bulgares en Roumanie an XIV^e siècle; la Al V-lea simpozion internaţional cu tema centrală „Monumente. Poetică. Istoriografie”, Veliko Tărnovo, 6-8 septembrie, 1989, comunicarea profesorului Gheorghe Mihăilă, „Cuvântul de laudă pentru Constantin şi Elena”de Eftimie de la Tărnovo în lumina ultimelor cercetări-“Pohvalnoto slovo za Konstantin i Elena” ot Evtimii Tărnovski v svetlinata na novite izsledvanija, a fost apreciată de o numeroasă audienţă; la Al VII-lea simpozion internaţional, Veliko Tărnovo, 8-10 octombrie, 1999, Dan Zamfirescu a prezentat lucrarea, Les Grands Ménologes de Lecture du Patriche Euthyme de Tărnovo.

            Se regăsesc tipărite în publicaţiile universităţii tărnovene în intervalul 1971-2007, cu prilejul unor conferinţe şi sesiuni ştiinţifice cu caracter internaţional, lucrarea Danielei Andrei, Din terminologia stilistică a bulgarilor svinineni: шарен муж, шарена жена – Из стилистичната терминологиа на свиничанските българи: шарен муж, шарена жена,  în care tratează 2 foulisme ale „bulgarilor uitaţi” de lingviştii bulgari din satul vechi, întemeiat de bulgari în anii 1443-1444, Svinina, aflat la cotul Dunării, între Orşova şi Dolni Milanoveţ (Trudove-Travaux de L’universite „St.st. Cirille et Methode” de Veliko Tirnovo, Faculte Philologique,  Lingustique, Tome 31, Livre 2, 1995, 181-182), comunicarea semnatarei acestei lucrări, Cuvinte româneşti în graiurile bulgare, prezentată la Conferinţa ştiinţifică internaţională de cultură şi limbă bulgară, ediţia a XVIII-a, organizată la Veliko Tărnovo în perioada 20-21 august 2002 (publicată în Bălgaristični proučvanija, vol. IX, Veliko Tărnovo, 2003, 29-42). Contacte importante s-au întreprins la conferinţa internaţională „The Balkans – Languages, History, Cultures”, 13-14 April 2007, St. Cyril and St Methodius University of Veliko Tarnovo, de către Ilona Bădescu (About Some Words of Bulgarian Origin from the Dialects Spoken in Oltenia) şi Nicolae Răzvan Mitu (Romania’s Attitude Regarding the Union of Eastern Rumelia with Bulgaria -1885), de la Universitatea din Craiova,  Constantin-Ioan Mladin de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia (Semantic and Stylistic-pragmatic Mutations of Some New Verbs with a Toponymic/Ethnonimyc Base), Stoica Lascu (The Balkan Romanity in the Writings of Romanian Chroniclers and Reprezentatives of the Enlightenment), Adriana Claudia Cîteia şi M. Cătălin Dumitraşcu (The Balkan Cultural Paradigm in 4^th-13^th Centuries: an Attempt at Definition), Aida Todi şi Paraschiva Boboc (The Romanian Language – a Romance and Balkan Language), Florentina Nicolae (The Greek Language and the Byzantine Sources in Dimitrie Cantemir’s Historical Works), Florin Anghel (Balchik-Building a Symbolical History of National Identity in the Romanian Inter-War Period), Mariana Cojoc şi Magdalena Tiţa (Sailing for Pleasure in the Black Sea in the Inter-War Period or „How are We Going to Spend Our Summer Holidays this Year?”), din Universitatea Ovidius, Constanţa.

La fiecare dintre aceste manifestări, intervenţiile făcute de participanţii români au fost apreciate, bucurându-se de un public interesat şi receptiv. Contactele stabilite de participanţii români cu colegii de breaslă, sugestiile, dialogul care a escaladat interesul momentan, au prilejuit încheierea ulterioară a convenţiilor de colaborare în cadrul programului Socrates/Erasmus dintre universităţile din Craiova, Alba Iulia şi Constanţa şi Universitatea din Veliko Tărnovo, cu începere 2007-2008 (DRB).

În toamna anului 1972 universitatea tărnoveană realizează primele legături internaţionale, pe baza de contract bilateral, cu Institutul de Pedagogie din oraşul Nitra, fosta Cehoslovacia, şi face demersurile necesare pentru stabilirea unei relaţii inter-academice cu un centru universitar românesc. În octombrie 1973, la propunerea rectorului Universităţii din Craiova, profesor T. Georgescu, se stabilesc contacte directe de colaborare între facultăţile de filologie ale celor două universităţi. Se poartă discuţii pentru lărgirea acestei colaborări şi obţinerea acordului ministerelor de resort (AS-VT, Relaţii, fila 1; AS-VT, 2, filele 21-26; Petkov, 129).

Colaborarea bilaterală directă pe bază de contract între Universitatea din Veliko Tărnovo şi Universitatea din Craiova datează de la începutul anului 1975. Contractul de colaborare bilaterală, încheiat în sensul Acordului cultural bilateral încheiat între RPB şi RSR pe o durată de execuţie nedeterminată, este semnat la Veliko Tărnovo de rectorul Universităţii din Craiova, prof. univ. dr. Tiberiu Nicola şi rectorul Universităţii din Veliko Tărnovo, prof. univ. dr. Dimităr Filipov. La începutul lunii octombrie 2000 este reactualizat şi semnat de rectorii profesor univ. dr. Mircea Ivănescu şi, respectiv, profesorul univ. dr. Ivan Haralampiev, iar în noiembrie 2003 semnatarii contractului sunt profesor univ. dr. Ion Vladimirescu şi profesorul univ. dr. Ivan Haralampiev. La 24.04.2007, contractul este revizuit şi adaptat noilor condiţii şi norme europene, discuţiile şi actul de semnare consumându-se în sala Consiliului academic de la Universitatea din Veliko Tărnovo (AS-VT, Informare, fila 33)

În intervalul 1977-1984 s-au deplasat în misiuni ştiinţifice mai multe cadre didactice universitare, fie în cadrul schimburilor inter-universitare prevăzute de contractul bilateral, fie datorită unor burse sau proiecte în care au fost atraşi şi participanţi români. Astfel, la sesiunea ştiinţifică care a avut loc la Craiova în aceasta perioadă, dedicată dr. Petăr Beron, au participat profesorii Gheorghi Dancev, Rusin Rusinov şi Maxim Mladenov, iar la sesiunea dedicată Centenarului de la declararea independenţei României, a prezentat o comunicare Strahil Popov. Profesorul dr. Dimităr Filipov a vizitat Universitatea din Craiova cu ocazia unui simpozion, organizat de universităţile din Bucureşti şi Craiova (AS-VT, Informaţie).

Stagiul de documentare a fost de asemenea prevăzut încă în primele variante ale contractului de colaborare bilaterală. La Craiova au fost delegaţi conferenţiar dr. Hristo Gluşkov şi lector dr. Magda Hristodulova care au avut posibilitatea de a cunoaşte desfăşurarea procesului de învăţământ în ceea ce priveşte disciplinele aferente specializării istorie (AS-VT, Raport, fila 11).

Oaspeţi ai Universităţii din Veliko Tărnovo au fost Ion Pătroiu şi Marin Petrişor, prodecanul Facultăţii de Filologie de la Universitatea din Craiova, căruia partenerii bulgari i-au oferit posibilitatea de a vizita Universitatea din Sofia, oraşul şi judeţul Vidin în vederea efectuării unei anchete lingvistice (AS-VT, Raport, fila 12).

În baza Planului de colaborare directă cele două universităţi partenere au ajuns la un acord pentru organizarea unei activităţi comune de cercetare ştiinţifică pe teme: Problemele relaţiilor culturale româno-bulgare şi bulgaro-române în perioada secolelor XIV –XIX., Probleme ale metodologiei de cercetare onomastică. În contextul acestui plan comun de colaborare, a fost organizat la Craiova simpozionul cu tema „Relaţii româno-bulgare în secolele XIV-XIX în domeniul istoriei, culturii, literaturii şi lingvisticii” (AS-VT, Hotărâri, filele 3-7; Petkov, 136).

La cele spuse mai sus, pentru perioada ulterioară anului 1984,  se poate adăuga proiectul „Cunoaşte-te pe tine cunoscându-ţi vecinii”, derulat în intervalul 3.04.2001-1.04.2003 de Facultatea de Filologie şi Centrul de învăţământ şi cultura “Balkani” ale Universităţii din Veliko Tărnovo, conceput pentru a uni eforturile societăţilor academice ale universităţilor din Bulgaria, Albania, Iugoslavia, Grecia, Macedonia şi România în ideea de a deveni un element trainic de legătură care să învingă bariere create de prejudecaţi şi să deschidă noi orizonturi pentru fiecare centru universitar partener. Activităţile s-au realizat prin participarea următoarelor instituţii de învăţământ superior: Universitatea Sf. Kiril şi Metodii din Veliko Tărnovo, Universitatea Sf. Kiril şi Metodii din Skopije, Universitatea Ovidius din Constanţa, Universitatea Makedonia din Tesaloniki, Universitatea din Craiova, Institutul de literatură din cadrul Bibliotecii naţionale din Serbia, Universitatea din Nish, Universitatea din Tirana. În cadrul acestui proiect, prof. univ. dr. Strahil Popov a ţinut prelegeri la Universitatea Ovidius Constanţa în martie 2003, iar în august 2002, în cadrul Seminarului internaţional de limbă şi cultură bulgară, organizat de Centrul internaţional de bulgaristică al Universităţii din Veliko Tărnovo, lector dr. Paraschiva Boboc de la Universitatea Ovidius din Constanţa a ţinut prelegerea Cuvinte de origine bulgară pătrunse în vocabularul limbii române.

Legăturile şi stabilirea de contacte s-au concretizat prin încheierea convenţiilor de cooperare în cadrul programelor Socrates (schimburi de studenţi, de cadre didactice şi manifestări ştiinţifice comune, etc.) dintre Universitatea din Piteşti şi Universitatea din Veliko Tărnovo în aprilie 2001. Premergător acestui contract inter-universitar de colaborare bilaterală academică este proiectul Grundtvig, cu titlul „The way to United Europe”, contractor fiind Comisia Europeană, iar aplicant Catedra „Sisteme şi Tehnologii Computerizate” a Facultăţii de Pedagogie de la Universitatea din Veliko Tărnovo. Proiectul a fost coordonat de Margarita Todorova şi Gheorghi Todorov, iar parteneri au fost prorectorul pentru Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, Strategie şi Marketing, Dumitru Chirleşan şi directorul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, Georgeta Chirleşan de la Universitatea din Piteşti. Manifestările ştiinţifice organizate în colaborare, schimbul de studenţi au prilejuit nu doar realizarea actului de competiţie şi comunicare, dar au promovat şi spiritul de echipa prin elaborarea în comun de programe, sisteme de programare, web design etc. Proiectul s-a derulat în intervalul 2000-2003 (DBR), dar colaborarea continuă, partenerii menţin contactul şi iniţiază în continuare întâlniri ale colectivelor profesorale şi schimburi de studenţi. 

Programele de specializare prevăzute în contractul de colaborare bilaterală între universităţile din Craiova şi Veliko Tărnovo se desfăşoară doar într-un sens. În 1980 Universitatea din Craiova a fost vizitată de conf. dr. Ivan Dimov care a beneficiat de îndrumare, pentru studiul temei „Probleme social-economice ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice”; în 1981 a fost delegată Koika Popova pentru un stagiu de specializare de 3 luni la Bucureşti, având tema de plan „Cercetare tipologică a literaturii pentru copii”. În intervalul specializării a primit consultaţii, a adunat literatura necesară, s-a informat asupra metodicii predării la Facultatea de limba şi literatură română de la Universitatea din Bucureşti (AS-VT, Informare, filele 40-41).

            Promovarea prozei româneşti actuale este, credem, un moment relevant de iniţiativă individuală în ceea ce priveşte studiile româneşti în Bulgaria. Este vorba de editura velikotărnoveană „Faber” care a inclus în planul său editorial traducerea unor scriitori români. În 2004 şi 2006, la Universitatea din Veliko Tărnovo este invitat Mircea Cărtărescu de către editură, iar filologul şi traducătorul Ivan Stankov a reuşit să dea momentului literar importanţa cuvenită, stârnind interesul intelectualităţii tărnovene şi mediului academic pentru scriitorul român şi ţara din care provine acesta.

În intervalul 1975-2007, în care s-au derulat contracte de colaborare bilaterală dintre Universitatea din V.T. şi centre universitare româneşti, contactele de parteneriat s-au materializat şi prin implicarea directă în procesul de învăţământ desfăşurat în universitatea tărnoveană şi respectiv, într-o universitate românească, prin ţinerea de lecţii de limba română, respectiv, limba bulgară. Astfel, este invitat la Universitatea din Veliko Tărnovo, pentru a ţine un ciclu de lecţii de limba română, conferenţiar dr. Dumitru Zavera, lector de limba română la Universitatea „Kliment Ohridski” din Sofia în perioada 1975-1979. În total, orele ţinute sunt 68 de ore de limba română în perioada 12.03.1976-10.04.1976. Primele ore le începe cu trei grupe, apoi continuă cu patru grupe de cursanţi, fapt ce denotă mărirea interesului pentru învăţarea limbii române. Temele predate sunt Introducere în limba română, Pronumele demonstrativ în limba română, Pronumele personal, Conjugările limbii române, Verbele reflexive în limba română, Pronumele posesive în limba română, Forme cazuale în limba română, Modul condiţional. La Craiova, în 1979, este delegată pentru a ţine un ciclu de lecţii de literatură bulgară conferenţiar dr. Hristina Staneva (RCD; AS-VT, Colaborare, fila 19).

Organizarea celor două lectorate prevăzute în contractul de colaborare bilaterală – de limba română la Universitatea din Veliko Tărnovo şi cel de limba bulgară la Craiova nu se desfăşoară în mod egal, la nivelul guvernării celor două state lipsind coerenţa. În perioada 1975-2007, lectoratul de limba bulgară la Universitatea din Craiova este acoperit fără discontinuităţi. Ivan Petkov (1975-1978), Kitsa Diamandieva (1978-1984), Kiril Ţankov (1984-1987), Elena Ivanova de la Universitatea din Şumen şi Todor Balkanski de la Universitatea din Sofia sunt, pe rând, lectori de limba bulgară în perioada 1987-1998, apoi Ivan Stankov (1999-2003), iar începând cu anul 2004 şi în prezent, Strahil Popov (AS-VT, Raport,  fila 12; AS-VT, Colaborare, fila 22; AS-VT, Parteneriat, fila 33).

Diferit stau lucrurile la lectoratul de limba română la Universitatea din Veliko Tărnovo. În februarie 1981 şi-a început activitatea ca lector de limba română Aurora Iordăchescu din Iaşi. Cursul este pentru începători. Sunt înscrişi 20 de studenţi, împărţiţi în două grupe. Lucrează cu manuale speciale pentru străini, iar ca limbă intermediară uneori foloseşte limba rusă, aşa cum reiese dintr-o notă asupra activităţii ei, semnată de şeful de catedră. Cu prilejul Conferinţei internaţionale „Cuceririle otomane şi destinul popoarelor balcanice reflectate în monumentele istorice şi literare din perioada secolelor XIV-XVIII”, 20-22 mai 1987, Veliko Tărnovo, a prezentat lucrarea Ecouri ale luptei de independenţă în poezia lui M. Eminescu şi V. Alecsandri (volumul conferinţei, publicat în 1992 la editura Universităţii din Veliko Tărnovo, 446-453) (AS-VT, Evaluări, fila 8).

În perioada 1.10.1992 – 30.09.1995, lector de limba română la Universitatea din Veliko Tărnovo este Ilie Danilov (DBR).

Interesul pentru schimbul cultural, pentru colaborare şi implicit, promovarea studiilor româneşti în Bulgaria, se dezvoltă semnificativ după schimbările politice din 1989. Aceasta schimbare a dat posibilitatea unor persoane şi instituţii de la diferite nivele să participe la actul de realizare a relaţiilor de colaborare bilaterală cu Bulgaria. Relaţiile în sfera învăţământului şi ale culturii între România şi Republica Bulgaria sunt reglementate în baza „Programului de colaborare în domeniile învăţământului, ştiinţei şi culturii pentru anii 2005-2007 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria”, semnat la Bucureşti în martie 2005, iar cooperarea în domeniul educaţiei se realizează în baza „Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea în domeniile învăţământului, ştiinţei şi culturii”, semnat la Bucureşti în 1998. La acestea se adaugă „Acordul de colaborare şi asistenţă reciprocă privind realizarea activităţii Centrului European Inter-universitar Bulgaro-Român (BRIE) între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la 4 februarie 2005 la Ruse. Reglementarea relaţiilor între cele două state la nivel politic a contribuit la consolidarea bazei necesare dezvoltării relaţiilor culturale în continuare. Aceste acte normative au impulsionat centrele universitare în adecvarea vechilor contracte bilaterale, în stabilirea unor noi contacte, iniţierea şi realizarea unor noi acţiuni.

În Romînia, în  1999 se înfiinţează una din instituţiile cele mai importante, Institutul Limbii Române, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea MECT, având sediul în municipiul Bucureşti. Institutul Limbii Române are drept obiect de activitate promovarea cunoaşterii limbii române, sprijinirea persoanelor care doresc să înveţe limba română, încurajând caracterul sistematic, profesionalizat, de însuşire şi răspândire a limbii române, şi poate cel mai important, susţine logistic lectoratele româneşti din străinătate pe care le dotează cu cărţi, publicaţii, materiale didactice. În realizarea programelor sale Institutul Limbii Române colaborează strâns cu Departamentul pentru relaţiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Direcţia Generală de Învăţământ Superior şi Direcţia Generală pentru Integrare Europeană şi Direcţia de Relaţii Internaţionale din cadrul MECT (HG34/1999). În momentul de faţă Institutul Limbii Române menţine lectorate în două centre universitare din Bulgaria – la Universitatea Kliment Ohridski din Sofia şi la Universitatea Sf. sf. Kiril şi Metodie din Veliko Tărnovo. În cadrul acestor lectorate, lectorii români predau limba română - curs practic şi teoretic, şi oferă consultaţii de limba română.

Din 1992 în cadrul Facultăţii de istorie la Universitatea din Tărnovo, începe să funcţioneze specializarea „Balcanologie” care iniţial include în pachetul de discipline lingvistice doar neogreacă. După revizuirea ulterioară se introduc 150 de ore de limba română, studiată pe parcursul a 5 ani de studiu (fiind inclus şi cursul de masterat). Orele de limba română-curs practic se asigură de Constantin Geambaşu de la Universitatea din Bucureşti, în perioada 9.10.1995 – 01.07.1996 şi asistent Boryana Emilianova, absolventă a Universităţii Kliment Ohridski din Sofia, specializarea Filologie română, titulara Universităţii din Veliko Tărnovo.

În anul universitar 1998-1999 specializarea a fost preluată de Facultatea de Filologie. Având un caracter interdisciplinar şi orientare culturologică, absolvenţii, după un studiu de 5 ani (inclusiv studiul de masterat), se angajează ca cercetători în institute de cercetare, jurnalişti, traducători în/din limbile neogreacă, română şi albaneză în instituţii culturale şi reprezentanţe diplomatice, firme cu activitate comercială sau de turism, profesori etc. Prin urmare, limba şi literatura română sunt discipline care întregesc blocul de discipline obligatorii. Primul Plan de învăţământ prevedea ca o limbă să fie aleasă ca limbă principală la libera alegere (neogreacă sau română; limba albaneză are statut de limbă secundară). Iniţial, pentru învăţarea practică a primei limbi se prevedeau 900 de ore, iar pentru celelalte – câte 180 de ore de curs practic. După anul universitar 2000-2001, în urma reactualizării planurilor de învăţământ, numărul de ore dintre prima şi a doua limbă aleasă este egalizat – 540 de ore. Ultima ajustare a planurilor de învăţământ, numite generic planurile Bologna, prin care se face alinierea la standardele europene, a adus, sperăm, ultima modificare – 335 de ore afectate, în mod egal, cursurilor practice de limba română sau neogreacă (pentru studiul limbii secundare, neogreacă sau română şi albaneză sunt acordate câte 120 de ore). Prin urmare, includerea specializării Balcanologie la Facultatea de Filologie este favorabilă studiului limbii române. Titularul disciplinei Literatura română (75 de ore de curs şi 30 de ore de seminar; 2 semestre) este profesorul Strahil Popov, iar în perioada delegării lui la Universitatea din Bucureşti ca lector de limba bulgară, este suplinit de lector univ. dr. Vanina Bojikova de la Universitatea din Sofia (UO-FF). 

În intervalul 01.10.1999 – 30.09.2006 activează ca lector de limba română Silvia Mihăilescu de la Universitatea „Ovidius” Constanţa. A acoperit ore de curs practic la specializarea Balcanologie, a participat la examenele de licenţă (pachetul de examene include limba română pentru studenţii care au ales-o ca primă limbă studiată). În cadrul orelor de curs practic a folosit manualul Limba română pentru străini de Gr. Brâncuş, A. Ionescu, M. Saramandu. Pe perioada activităţii sale ca lector a publicat Echivalente româneşti ale timpurilor trecute bulgăreşti (pe baza traducerilor româneşti din literatura bulgară), în „Bălgaristični proučvanija”, 7, V. Tărnovo, 2001, 99-106, Despre funcţiile unor prepoziţii în limbile bulgară şi română, în Littera et lingua, Series “Dissertationes”, vol. I., София, 2007, şi în colaborare cu Boryana Emilianova Exprimarea repetitivităţii şi continuităţii prin adverbe în limbile română şi bulgară, în “Realizări contemporane ale ştiinţelor filologice şi studierea limbilor străine la universitate”, V. Tărnovo, 2001, 179-182, şi Prezumtivul în limba română şi paralelele lui în bulgară, în volumul conferinţei Învăţământul contemporan şi limbile străine,  V. Tărnovo, 2007, în colaborare cu Mariola Mostovska – Cuvinte arabe în limbile polona, română şi bulgară şi căile de pătrundere, în  „Bălgaristični proučvanija”, 9, V. Tărnovo, 2003, 202-214 (DBR; UO-FF).

Începând cu 1.10.2006 postul de lector de limba română îl deţine Paraschiva Boboc de la Universitatea Ovidius din Constanţa. (DBR; UO-FF). În anul universitar 2006-2007 a ţinut ore de curs practic, curs şi seminar de Morfosintaxă şi ore de consultaţii. Selectiv au fost introduse texte din Limba română ca limbă străină. Dosare pedagogice (de Liviu Groza, Oana Chelaru-Murăruş, Dana Niculescu, Camelia Stan, Camelia Uşurelu, Andra Vasilescu -coordonator) şi Româna cu sau fără profesor de Liana Pop. La centrul „Balkani” a început să funcţioneze Clubul studenţilor traducători. La data de 14 martie 2007, având în vedere aderarea la CE, a fost organizată o întâlnire cu studenţi şi cadre didactice având tema Împreună în Europa şi prezentarea filmului primit de la Ambasada României din Sofia, Sibiu - capitala culturală a Europei.

O secvenţă importantă pentru activitatea lectoratului o constituie donaţiile de carte ale Institutului Limbii Române (manuale, dicţionare, albume despre România, casete video, CD-Literatura română). Se dovedesc deosebit de utile întrucât oferă informaţii suplimentare, sunt suportul care conduce firesc spre ample discuţii despre obiceiuri şi tradiţii româneşti.

În încheiere se pot face câteva observaţii generale.

Colaborarea româno-bulgară se realizează în trei direcţii principale – prin contracte bilaterale cu universităţi-partenere, prin organizarea manifestărilor ştiinţifice şi lectorate, iar toate acestea se dovedesc a fi cel mai bun mijloc de promovare a limbii române, a culturii şi civilizaţiei româneşti.

Lectoratul românesc de la Universitatea din Veliko Tărnovo a avut o activitate intermitentă, explicabilă cu sistemul politic de organizare care a funcţionat înainte de 1989, atitudinea diferită a celor două guverne conducătoare, drumul specific de dezvoltare a celor două ţări, disfuncţiile dintre ministere şi centrele universitare.

ABREVIERI BIBLIOGRAFICE 

Petkov, 3-6  Petko St. Petkov, Istorija na Velikotărnovskija universitet “Sf. sf. Kiril i Metodii”, Editura universităţii „Sv. sv. Kiril şi Metodie”, Veliko Tărnovo, 2003, 3-6

Gluşkov, 5-19  Hristo Gluşkov, Dvadeset godini ot săzdavaneto na Velikotărnovskija universitet “Sf. sf. Kiril i Metodii” (1963-1983), în „Jubileen sbornik. 20 godini Velikotărnovski universitet “Sf. sf. Kiril i Metodii” (1963-1983)”, Veliko Tărnovo, 1984. p. 5-19

DRB  Dosarele Biroului Relaţii internaţionale-Otdel Meždunarodni vrăzki, Universitatea din Veliko Tărnovo DRB

AS-VT, Relaţii  Dăržaven Arhiv- Veliko Tărnovo - Arhivele de Stat – Veliko Tărnovo, Fond 1178, inventar nr. 3, nr de arhivare 460, Dosarul Relaţii internaţionale – 10: Informaţii şi referate cu privire la colaborarea internaţională pentru perioada 1977 – 1984, fila 1

AS-VT, 2 Dăržaven Arhiv- Veliko Tărnovo - Arhivele de Stat – Veliko Tărnovo, Fond 1178, inventar nr. 2, nr de arhivare 21, filele 21-26

AS-VT, Informare Dăržaven Arhiv- Veliko Tărnovo - Arhivele de Stat – Veliko Tărnovo, Fond 1178, inventar nr. 3, nr de arhivare 460: Informare cu privire la relaţiile contractuale ale Universităţii din Veliko Tărnovo cu universităţile-partenere din străinătate, fila 33

AS-VT, Informaţie Dăržaven Arhiv- Veliko Tărnovo - Arhivele de Stat – Veliko Tărnovo, Fond 1178, inventar nr. 3, nr de arhivare 460: Informaţie despre colaborarea Universităţii „Kiril şi Metodiu” cu universităţi străine, fila 1

AS-VT, Raport Dăržaven Arhiv- Veliko Tărnovo - Arhivele de Stat – Veliko Tărnovo, Fond 1178, inventar nr. 3, nr de arhivare 460: Raport cu privire la realizarea Contractelor de colaborare directă ale Universităţii din Veliko Tărnovo şi universităţile străine pentru anul 1978, fila 11

AS-VT, Hotărâri Dăržaven Arhiv- Veliko Tărnovo - Arhivele de Stat – Veliko Tărnovo, Fond 1178, inventar nr. 3, nr de arhivare 460: Hotărâri cu privire dezvoltării continue şi realizării reuşite ale sarcinilor de colaborare dintre Universitatea din Veliko Tărnovo „Kiril şi Metodiu” şi centrele străine de învăţământ superior, filele 3-7

RCD Materialna kniga za honoruvani prepodavateli-Registrul cadrelor didactice remunerate prin plata cu ora, Arhiv Uceben otdel, Universitatea din Veliko Tărnovo

AS-VT, Colaborare Dăržaven Arhiv- Veliko Tărnovo - Arhivele de Stat – Veliko Tărnovo, Fond 1178, inventar nr. 3, nr de arhivare 460: Informare cu privire la colaborarea Universităţii din Veliko Tărnovo cu universităţi străine şi unele consilii judeţene în 1979, fila 19

AS-VT, Parteneriat Dăržaven Arhiv- Veliko Tărnovo - Arhivele de Stat – Veliko Tărnovo, Fond 1178, inventar nr. 3, nr de arhivare 460: Informare cu privire la relaţiile contractuale ale Universităţii din Veliko Tărnovo cu universităţile-partenere din străinătate, fila 33

AS-VT, Evaluări Dăržaven Arhiv- Veliko Tărnovo - Arhivele de Stat – Veliko Tărnovo, Fond 1178, inventar 3, nr. de arhivare 458, Dosarul Evaluări şi referate despre activitatea lectorilor străini ale universităţii pentru anul 1981, fila 8: Informare despre activitatea lectorului de limba română Aurora Iordăchescu

HG34/1999 Hotãrâre nr. 34 din 21 ianuarie 1999, privind înfiinţarea Institutului Limbii Române, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 30 din 27 ianuarie 1999

UO-FF  Uceben otdel, Facultatea de Filologie, Universitatea din Veliko Tărnovo

LITERATURA ROMÂNĂ LA BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ

DIN VELIKO TĂRNOVO, BULGARIA 

PARASCHIVA BOBOC

Universitatea din Veliko Tărnovo, Bulgaria

Biblioteca centrală universitară din Veliko Tărnovo, fondată în 1963, nu este cea mai veche bibliotecă din Bulgaria, dar istoria ei, ca parte componentă a sistemului de informare şi documentare, este strâns legată de istoria Universităţii din Veliko Tărnovo şi a oraşului din care face parte.

Adaptată la exigenţele învăţământului democratic, în care accesul la informaţie este o valoare fundamentală, Biblioteca centrală universitară are filiale care deservesc facultăţile. Desigur, în atenţia noastră stau Biblioteca Centrală Universitară şi biblioteca filială a Facultăţii de Filologie şi cea, mai nou constituită, din 2004, a „Centrului de învăţământ şi cultură Balkani”, menite să vină în întămpinarea solicitărilor studenţilor şi cadrelor didactice.

Din datele cu referire la istoria acestei biblioteci, din documentele accesibile pentru oricine este interesat, din statisticile mai vechi şi din registrele de evidenţă, se poate contura o scurtă prezentare a fondului de carte românească. Am constatat că biblioteca nu se limitează să stocheze, în mod pasiv, o cantitate de cărţi şi reviste, ci le înregistrează într-o ordine sistematică specifică. Din registrele care ne-au fost puse la dispoziţie nu am găsit  consemnată data intrării lor în bibliotecă, ci doar anul editorial, motiv pentru care nu vom putea preciza, în cazul volumelor achiziţionate mai demult, nici când au început să fie cumpărate şi nici data primelor donaţii de carte românească.

La început, fondul de carte românească, originală sau în traducere, s-a format mai ales ca urmare a donaţiilor făcute de profesorii universităţii velikotărnovene sau celei din Sofia, a altor persoane particulare sau instituţii, bulgare sau române. Treptat, numărul publicaţiilor s-a mărit, prin diversificarea modalităţilor de achiziţie, prin cumpărare sau prin intermediul schimbului intern şi extern. O sursă de îmbogăţire a colecţiei de carte şi periodice a fost şi rămâne schimbul internaţional, biblioteca menţinând strânse legături cu partenerii din România. Astfel, din 1965, funcţionează parteneriatul cu Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din Bucureşti, de la care biblioteca primeşte Dacia în schimbul publicaţiilor ştiinţifice ale Universităţii din Veliko Tărnovo Trudove: secţia Istorie, Arhiv za poselištni proučvanija, iar din 2008 este trimisă la Bucureşti şi revista Epohi. În 1982 se încheie o înţelegere de schimb cu Institutul de Tracologie din Bucureşti – biblioteca primeşte Thraco-Dacica, iar Institutul bucureştean Trudove: secţia Istorie şi Arhiv za poselištni proučvanija. În contextul colaborării cu Universitatea din Craiova şi Universitatea Ovidius din Constanţa şi al înţelegerii încheiate între Facultăţile de Litere şi Facultatea de Filologie velikotărnoveană, biblioteca Centrului de învăţământ şi cultură Balkani primeşte, din 2006, Analele ştiinţifice ale Universităţii din Craiova, respectiv, Ovidius, seria Filologie, schimbul având nu doar rolul de difuzare a lucrărilor cadrelor didactice din facultăţile partenere, ci şi contribuind, astfel, la schimbul de informaţii în domeniul filologiei.

Retrospectiva asupra fondului de carte legat de limba şi literatura română, existent în acest centru universitar, al doilea ca importanţă naţională după cel sofiot, are abilitatea de a scoate la lumină detalii care prezintă interes nu numai pentru cadrele universitare, care prin activitatea lor promovează limba şi literatura română, dar şi pentru cei care fac parte din branşa bibliotecarilor, editorilor şi traducătorilor. Ne întemeiem observaţiile pe date statistice obiective, valabile doar pentru acest centru universitar.

Una dintre cele mai importante căi de pătrundere a literaturii române este traducerea. Desigur, sub aspect comparativ, nu se poate vorbi de o competiţie cu volumul textelor traduse din literatura rusă, engleză, franceză sau germană pe care biblioteca le deţine. În ceea ce priveşte traducerile bulgăreşti se constată o activitate sistematică şi organizată (s-a tradus din corpusul genurilor literare şi pentru toate vârstele), cu perioade de „flux” şi „reflux”, inerente modificărilor de sistem. Se conturează cîteva căi de pătrundere ale culturii şi literaturii româneşti în spaţiul spiritual bulgar. Una este reprezentată de volumele de literatură română traduse în limba rusă. Iată diagrama acestor volume, existente în fondul Bibliotecii Centrale şi a Facultăţii de Filologie. Pentru a uşura lectura, redăm titlurile din traducerile ruseşti în limba română:

- Nicolae Filimon. Ciocoii vechi şi noi, Moscova, editura „Hudožestvennaja literatura”, 1954. Nu este menţionat traducătorul.

- Laurenţiu Fulga. Oameni fără glorie, Moscova, Voenizdat, 1974. Traducerea este realizată de P. L. Pavlov, B. I. Minakov, G. F. Gheorghiev..

- Vasile Alecsandri. Poezie, Moscova, Hudožestvennaja literatura, 1975.

- Mihail Sadoveanu. Povestiri şi Mitrea Cocor, Moscova, „Hudožestvennaja literatura”, 1976; Scrieri alese. Moscova, „Hudožestvennaja literatura”, 1980.

- Liviu Rebreanu. Răscoala, Moscova, „Hudožestvennaja literatura”, 1976.

- Tudor Arghezi, Mihai Beniuc. Scrieri alese, Moscova, Hudožestvennaja literatura, 1976.

- Titus Popovici. Setea, Moscova, Hudožestvennaja literatura, 1977. Traducere de A. Lubo.

- Damian Stănoiu. Scrieri alese, Moscova, Hudožestvennaja literatura, 1978.

- Paul Georgescu. Doctorul Poenaru, Moscova, Progress, 1979.

- Dumitru Radu Popescu. Scrieri alese, Moscova, „Progress”, 1979.

- Ioan Slavici. Scrieri alese, Moscova, Hudožestvennaja literatura, 1980.

- Tudor Arghezi. Poezie, Moscova, Hudožestvennaja literatura, 1980.

- Barbu Delavrancea. Scrieri alese, Moscova, Hudožestvennaja literatura, 1981.

- George Topârceanu. Versuri, Moscova, Hudožestvennaja literatura, 1981. Traducere de Arkadii Šteinberg.

- Mihai Eminescu. Poezii, Cluj-Napoca, „Dacia”, 1982. Traducere de Nikolai Maljarčuk.

- Zaharia Stancu. Scrieri alese, Moscova, Hudožestvennaja literatura, 1985.

Şi antologiile:

            - Antologie de poezie românească, Moscova, Hudožestvennaja literatura, 1958. Culegerea este întocmită de A. Sadeckij. Cartea conţine: M. Eminescu, Poezii; G. Coşbuc, Poezii; I.L.Caragiale, O scrisoare pierdută, Povestiri; I. Slavici, Moara cu noroc. Traducătorul nu este consemnat.

- Versurile poeţilor români ai anilor `20-`30, selectate de A. Sadeţkii. Moscova, Hudožestvennaja literatura, 1975.

- Nuvele ale scriitorilor contemporani din România, Moscova, Hudožestvennaja literatura, 1978.

- Povestiri  româneşti, Moskova, Molodaja gvardija, 1978.

- Nuvele şi povestiri ale scriitorilor din România, Moscova, „Progress”, 1981.

- Piesa românească contemporană, Moscova, Iskusstvo, 1981.

- Detectivul contemporan român, Moscova, Progress, 1981. Culegerea îi include pe Haralambie Zincă, Dragul meu Sherlock Holmes; Petre Sălcudeanu, Bunicul; Nicolae Ştefănescu, Vara cea lungă.

Este notoriu faptul că munca traducătorului este motivată de nevoia de comunicare între purtătorii de limbi, respectiv culturi şi civilizaţii diferite. Fidel operei din care traduce şi limba în care transpune, activându-i toate resursele şi lărgindu-i orizontul, el este neobositul purtător şi apărător nu doar al sensurilor şi concepţiilor, dar şi al limbii, culturii şi civilizaţiei cărora le aparţine autorul al cărui text este supus traducerii. Din această perspectivă, literatura română în ediţii bilingve sau tradusă într-o altă limbă, dar tezaurizată de centrul universitar velikotărnovean, asigură şi demonstrează deopotrivă contactele, relaţiile literare şi culturale, receptarea marilor teme şi motive. În acest context, activitatea de traducere este segmentul extrem de important pentru deschiderea literaturii autohtone la sud de Dunăre, promovarea valorilor autohtone literare, cărora li se adaugă studiile specializate, prefeţele şi postfeţele, notele critice sau biografice, chiar dacă textele româneşti devin cunoscute prin intermediul altei limbi – franceze, engleze sau germane:

- Ion Luca Caragiale. Oeuvres, Bucureşti, Meridiane, 1962.

- Victor Eftimiu. Der Steinerne Mensch, Bukarest, Ion Creangă, 1970.

- Ion Creangă. Oeuvres-Opere, Bucureşti, Meridiane, 1964; Memories of my boyhood stories and tales, Bucharest, Minerva, 1978.

- 30 de poeţi români – Poètes roumains, Ediţie bilingvă. Bucureşti, Cartea Românească, 1978.

- Cezar Baltag. Unicorn in the looking glass, Bucureşti, Cartea Românească, 1979.

- Geo Bogza. Poésies et poèmes, ed. bilingue roumaine – française, Bucureşti, Minerva, 1979.

- Romanian popular ballade, Romanian-English bilingual edition. Bucureşti, Minerva, 1980.

- 33 rumänische Erzähler, editor Eva Behring, Berlin, Volk und Welt, 1985

- Mihai Eminescu. Poésies, Bucureşti, Minerva, 1987; a 2-a ediţie în 1989.

- Classics of Romanian Literature. Boulder: East European Monographs, editor Treptow Kurt W., 1991. În vol. I sunt incluse lucrări alese de Ion Creangă şi Mihai Eminescu.

- E. M. Cioran. Beţia scepticismului (după Syllogismes del`amertime, Mauvais démiurge şi Execices d`admiration), Sofia, Panorama, 1996.

- Mircea Eliade. Le chamanisme et les techniques archaïques de l`extase, Sofia, Lik, 2000. Traducere din franceză de Gheorghi Ţankov; Le Mythe de l`Eternel Retour. Archétipes et répétition, Sofia, Zaharii Stoianov, 2002. Traducerea din franceză este realizată de Lidia Denkova şi Galina Vălcinova. Cartea conţine Note bibliografice şi Eliade şi vitalitatea orizontului mitic, semnate de Lidia Denkova; Le yoga. Immortalité et liberté, Sofia, Lik, 2002. Traducere din franceză, realizată de Gheorghi Ţankov; Mythes, rêves et mystères, editura Prozoreţ - fără consemnarea oraşului şi a anului de editare. Traducere efectuată de Liliana Ţaneva.

- Ioan Slavici. Moara cu noroc (vol. I) şi Pădureanca (vol. II) – ediţie bilingvă, Sofia, Editura Academiei Marin Drinov, 2004. Volumele au apărut sub îngrijirea şi traducerea lui Corneliu Ionel şi Bojidar Aleksiev.

Cea mai importantă cale, însă, pentru propagarea literaturii române în spaţiul literar bulgar rămâne cea a traducerii directe, din limba română în limba bulgară, realizată de româniştii bulgari. Atraşi de literatura şi cultura română, chiar dacă într-o perioadă aceasta a fost politizată, propaganda comunistă deformând prin omisiune sau cenzură esenţa literaturii româneşti, traducătorii bulgari au reuşit să disemineze operele şi numele reprezentative ale spiritualităţii poporului român. Fără a comenta traducerile ca atare (nu aceasta este intenţia noastră), remarcăm că activitatea traducătorilor a avut ca rezultat apariţia a numeroase titluri, iar cunoscătorii literaturii şi culturii bulgare pot detecta dintr-o singură privire nume mari, notorii, care au dat textelor traduse rezonanţa cuvenită, cum ar fi poeţii Nikolai Zidarov, Eftim Eftimov, Radoi Ralin, Ivan Radoev, Maria Grubeşlieva, Elisaveta Bagreana etc. Fără a exagera prea tare, am putea vorbi de o „generaţie de aur” a traducătorilor bulgari de literatură română.

Semnălăm, în ordinea cronologică a apariţiei, cărţile şi antologiile de texte – poezie şi proză – pe care biblioteca le deţine. O atentă lectură a listei, aparent banală, relevă totuşi suficient de elocvent importanţa creaţiei româneşti traduse care este marcată atât prin studii introductive sau eseuri, scrise de criticii literari bulgari sau poeţi şi scriitori (de exemplu, Encio Mutafov, renumit critic literar, Liuben Dilov, cel mai mare autor bulgar de proză fantastică, Lăcezar Stancev, poet şi traducător, Rumeana Stanceva[1], traducător şi critic literar, Vasilca Aleksova[2], traducător şi critic literar etc.), cât şi prin selecţia „revendicată” de traducători (cum ar fi cele mai des întâlnite nume – Spaska Kanurkova, Ghergana Stratieva, Nikolai Zidarov, Veselina Gheorghieva, Marina Mladenova,  ş.a.):

- Liviu Rebreanu. Ion, Sofia, Narodna kultura, 1947. Traducere de I. Miteva; Ion, Sofia, Narodna kultura, 1967. Traducere de Ghergana Stratieva. Cartea conţine un portret al autorului, dar autorul nu este înscris pe copertă; Ciuleandra. Nuvelă. Sofia, Narodna kultura, 1972. Traducere de Ghergana Stratieva. Cartea aparţine colecţiei bulgare Biblioteca pentru toţi; Omul mic şi oamenii mari. Sofia, Narodna kultura, 1976. Traducere de Ghergana Stratieva; Ion. Pădurea spânzuraţilor. Sofia, Narodna kultura, 1987. Traducere de Ghergana Stratieva. Prefaţă de Rumeana Stanceva.

- Cezar Petrescu. Calea Victoriei, Sofia, Narodna kultura, 1972. Traducere de Ghergana Stratieva. Aparţine colecţiei „Romane alese”. Prima ediţie a romanului este intitulată Drumul victoriei (în bg. Pătjat na pobedata; conotaţia este mai mult decât evidentă), tradus de Iordan Stratiev şi apare la Sofia, editura Cetiva, 1948.

- Mihail Eminescu. Poezii alese, Sofia, Citalişte Iordan Iovkov, 1953. Traducere realizată de Boris Iliev.

- Petru Dimitriu. Cronică de familie, Sofia, Narodna kultura, 1958. Traducere de Ghergana Stratieva şi Spaska Kanurkova.

- I. L. Caragiale. Opere alese, Sofia. Narodna kultura, 1960; Lanţul slăbiciunilor. Sofia, Narodna kultura, 1975; Opere alese. Sofia, Narodna kultura, 1982. Ediţie de lux, în 3 volume, cu o prefaţă de Şerban Cioculescu: vol. I – Piese (O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, Conu Leonida faţă cu reacţiunea, D`ale carnavalului, Răzbunarea lui Anastase). Selectarea este realizată de Spaska Kanurkova din Opere şi teatru, 1959. Traducerea textelor este realizată de Iordan Stratiev, Ghergana Stratieva, S. Nikolova, Ognean Stamboliev. Primul volum include un portret al autorului; vol. II – Momente şi schiţe. Traducere de Ghergana Stratieva şi Spaska Kanurkova din Opere 2: Momente, schiţe, notiţe critice, Bucureşti, 1960; vol. III – Nuvele şi povestiri. Traducerea realizată de Ghergana Stratieva, Spaska Kanurkova, Marina Mladenova şi Vasilka Aleksova din Opere 3: Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, Bucureşti, 1962 şi Opere 4: Publicistică, Bucureşti, 1965. Volumul de povestiri şi foiletoane face parte din colecţia „Panoramă”, seria „Proză”. Are o Prefaţă semnată de Encio Mutafov. Acelaşi autor semnează şi: „Ion Luca Caragiale – viaţă şi date”; „Amintiri despre Ion Luca Caragiale”; „Ion Luca Caragiale despre sine”. Traducerea este realizată de Ghergana Stratieva şi Spaska Kanurkova.  

- Domniţa Moldoveanu. Patru copii în marele codru, Sofia, Narodna mladej, 1963.

- Victor Kernbach. Corabia fermecată, Sofia, Narodna kultura, 1963.

- Ion Grecea. Întoarcerea la viaţă. Sofia, Dărzavno voenno izdatelstvo, 1963; Fata morgana. Sofia, Dărzavno voenno izdatelstvo, 1976. Traducerea este realizată de Ivan Krăstev-Vlah.

- Teodor Constantin. La miezul nopţii va cădea o stea, Sofia, Voenizdat, 1964.

- Maria Banuş. Vânt de martie, Sofia, „Narodna kultura”, 1967. Traducere şi Prefaţă de Nikolai Zidarov şi Postfaţă de Anghel Todorov. Volumul include şi un portret al poetei. Face parte din colecţia „Scriitori contemporani. Seria Lirika”.

- Victor Tulbure. Hanul Ancuţei. Sofia, Narodna kultura, 1968. Sub redacţia, traducerea şi Prefaţă de Nikolai Zidarov. Volumul include un portret al poetului; face parte din colecţia „Poeţi contemporani”.

- Laurenţiu Fulga. Alexandra şi infernul. Sofia, Narodna mladej, 1968. Traducere de Mara Hinova. Cartea include o fotografie a autorului. Aparţine colecţiei „Scriitorii din Balcani”; Salvaţi sufletele noastre, Plovdiv, Hr. G. Danov, 1984. Prefaţă şi traducere de Spaska Kanurkova.

- George Călinescu. Enigma Otiliei, Sofia, Narodna kultura, 1968. Roman. Traducerea este efectuată de Ghergana Stratieva. Volumul conţine un portret al autorului, dar acesta nu apare pe copertă; Scrinul negru. Sofia, Narodna kultura – Bucureşti, Minerva, 1976. Traducere de Ghergana Stratieva; Bietul Ioanide. Sofia. Nar. kult. 1986. Traducere de Spaska Kanurkova. Volumul conţine Prefaţă de Rumeana L. Stanceva.

 - Eugen Barbu. Facerea lumii. Sofia, editura Narodna kultura, 1968. Autorul nu apare pe copertă; Groapa, Sofia, editura Narodna kultura, 1976. Ambele traduceri sunt realizate de Ghergana Stratieva.

- Ion Brad. Fântâne şi stele, Sofia, Narodna kultura, 1969. Selecţia, Prefaţa şi traducerea de Nikolai Zidarov. Ediţia conţine un portret al autorului şi face parte din colecţia „Poeţi contemporani”.

- I. Al. Brătescu-Voineşti. Întuneric şi lumină (Nuvele şi însemnări). Sofia, Narodna kultura, 1969. Traducere de Spaska Kanurkova. Numele autorului nu este înscris pe copertă.

- Mihail Sadoveanu. Scrieri alese. Sofia, Narodna kultura, 1970. Prefaţă de Constantin Ciopraga. Conţine povestiri, nuvele, ciclul Hanul Ancuţei şi romanul  Locul în care nu s-a întâmplat nimic şi un portret al autorului. Traducerea efectuată de V. Veselina Gheorghieva, Spaska Kanurkova şi Ghergana Stratieva, din Opere vol. I-XX, Bucureşti, 1955-1967; Venea o moară pe Siret, Sofia, Narodna kultura, 1976. Traducere de Spaska Kanurkova. Aparţine colecţiei „Romane alese”. Autorul nu este înscris pe coperta cărţii; Două dureri, Sofia, Narodna kultura, 1978. Povestirile sunt traduse de Spaska Kanurkova după  Povestiri din război. Prefaţă de Luko Zahariev; Opere alese, în 3 volume, sub îngrijirea Spaskăi Kanurkova. Prefaţă de Constantin Ciopraga. Sofia, Narodna kultura, 1980. Fiecare volum conţine un portret al autorului: vol. I – Nuvele şi povestiri. Traducere de Spaska Kanurkova; vol. II – Romane şi povestiri. Traducerea este realizată de Ghergana Stratieva, Valentina Gheorghieva, Spaska Kanurkova şi Violeta Laloşeva, din Opere, vol. 7-8, Bucureşti, 1957-1959; vol. III – Romane. Traducere de Spaska Kanurkova şi Iordan Stratiev, din Opere, vol. 10-17, Bucureşti, 1957-1959; Neamul Şomăreştilor. Nada florilor, Sofia, Otecestvo, 1982. Traducerea de Spaska Kanurkova şi Iordan Stratiev. Postfaţă: „O lume a iubirii şi înţelepciunii” de Nikolai Zidarov. Aparţine colecţiei „Literatura universală clasică pentru copii şi adolescenţi”.

- Leonida Plămădeală. Trei ceasuri în iad, Sofia, Narodna kultura, colecţia „Biblioteca Cartea pentru toţi”, 1972. Traducere de Veselina Gheorghieva.

- Zaharia Stancu. Desculţ. Roman. Sofia, Narodna kultura - Bucureşti, Minerva, 1972. Traducere de Spaska Kanurkova; Liliacul, Sofia, Narodna kultura, 1977. Traducere de Spaska Kanurkova, din Nuvele. Prefaţa, Zaharia Stancu – viaţă şi date şi Zaharia Stancu despre sine semnate de Luko Zahariev. Aparţine colecţiei „Panorama”, seria „Proză”; Ce mult te-am iubit, Sofia: Profizdat, 1983. Traducere şi Prefaţă de Ognean Stamboliev.

- Jean Bart. Sirena neagră (titlul originalului Eutropolis), Varna, G. Bakalov, 1974. Traducere de Ghergana Stratieva.

- Vasile Voiculescu. Ultimul magician, Sofia, editura Narodna kultura, 1974. Traducere de Spaska Kanurkova şi Roza Hadjihristova; Iubire magică, Sofia, ed. Narodna kultura, 1981. Traducere de Ekaterina Tomovska, Spaska Kanurkova şi R. Stoeva. În ambele volume nuvelele sunt alese din Capul de zimbru şi Iubire magică.

- Camil Petrescu. Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, Plovdiv, Hr. G. Danov, 1975. Traducere de Spaska Kanurkova.

- Mihai Tunaru. Singur contra sine, Sofia, Medicina i sport, seria „Stadion”, 1976. Traducere de Toncio At. Toncev.

- Mircea Sântimbreanu. Recreaţia mare I. Sofia, Narodna mladej, 1976; Marinică Ochiul ager (după Aducătorului mulţumiri, Editura Ion Creangă, 1976), Sofia, Narodna mladej, 1979. Ambele volume nu menţionează numele traducătorului.

- Aurel Baranga. Opinia publică, Sofia, Narodna kultura, colecţia „Teatru”, 1977. Traducere de Veselina Gheorghieva cu Postfaţă de Sevelina Ghiorova.

- Valentin Deşliu. Pasărea,  Sofia, Narodna kultura, colecţia „Poeticeski globus”, 1977. Traducerea poeziilor realizată de M. Şopkin, E. Eftimov, K. Ţacev, M. Berberov, D. Vasilev, P. Stefanov şi N. Zidarov.

- Dana Dumitriu. Masa zarafului,  Sofia, „Narodna kultura”, 1977. Traducerea şi Postfaţa de Veselina Gheorghieva.

- Lucia Demetrius. Incendiul (nuvele din Marele incendiu, Serile în familie), Sofia, Narodna kultura, 1978. Selectate şi traduse de Spaska Kanurkova.

- Hortensia Papadat-Bengescu. Concert din muzică de Bach, Sofia, Narodna kultura, 1978. Traducere şi Postfaţa de Ghergana Stratieva.

- Alexandru Ivasiuc. Apa, Sofia, Narodna kultura, 1978. Traducere de Veselina Gheorghieva.

- Ion Hobana. Sfârşitul vacanţei, Sofia, Narodna kultura, 1978. Traducere de Ivan Krîstev-Vlah.

- Mircea Iacoban. Departe, Sofia, Narodna kultura, 1978. Traducere de Ivo Jelezkov, Postfaţă de Ivan Krăstev-Vlah.

- Constantin Chiriţă. Pescăruşul alb, Sofia, Narodna kultura, 1978. Traducere de Ivan Krăstev-Vlah; Castelul fetei în alb. Sofia, Otecestven front, 1986. Traducerea este efectuată de Spaska Kanurkova din Cireşarii, vol. IV, 1969; Pasiuni, Sofia, Otecestven front, 1987. Traducere de Spaska Kanurkova.

- Dragomir Horomia. Cer cuvântul, Sofia, Narodna kultura, 1979. Traducere de Roza Stoeva.

- Vasile Rebreanu. Dimineaţa de toamnă, Sofia, Narodna kultura, 1979. Nuvele selectate de Spaska Kanurkova. Traducere de Violeta Laloşeva, Ivo Todorov şi Spaska Kanurkova şi Postfaţă de Violeta Laloşeva.

- Nichita Stănescu. Basorelief cu îndragostiţi, Sofia, Narodna kultura, colecţia „Poetoceski globus”, 1979. Selectare şi traducere de Ognean Stamboliev, sub redacţia poetului Bojidar Bojilov.

- Marin Sorescu. Ne cunoaştem, Sofia, Narodna kultura, 1980. Culegere de poezii, selectate şi traduse de Zdravko Kisiov şi Asen Stoianov. Este inclusă în colecţia „Poeticeski globus”; Trei dinţi în faţă, Sofia, Narodna kultura, 1981. Roman. Traducere de Veselina Gheorghieva. Prefaţă de Marina Mladenova.

- Dumitru Radu Popescu. Ploaia albă. Nuvele şi povestiri, selectate şi traduse de Spaska Kanurkova. Sofia, Narodna kultura, 1981. Pe copertă numele scriitorului este scris greşit Dimitru Radu Popescu.

- Paul Georgescu. Înainte de tăcere, Sofia, Partizdat, 1981. Traducere şi Prefaţă de Marina Mladenova.

- Vladimir Colin. Babel. Prima ediţie la Sofia, Narodna mladej, colecţia „Literatura fantastică”, 1981 şi a doua ediţie – la editura Sviat din Sofia, 1989. Traducerea ambelor ediţii este realizată de Marina Mladenova. Prima ediţie conţine şi desene ale pictorului Kiril Traşkov.

- Rodica Ojog-Braşoveanu. Cianură pentru un surâs, Sofia, Narodna mladej, colecţia „Lăč: Romane criminale şi de aventură”, 1981. Traducere de Ivo Todorov.

- Panait Istrati. Chira Chiralina şi Codin, Sofia, Narodna kultura, 1982. Sofia. Nar. kult. 1982. Traducere de Ivan Krăstev-Bugrislav, Valentin Haralampiev, din Opere alese – 1966 şi Ciulinii Bărăganului – 1974). Prefaţă de Ognean Stamboliev.

- Adrian Rogoz. Preţul secant al Genunii, Sofia, Varna, G. Bakalov, 1982, colecţia „Galactica”, 1982. Culegerea  de povestiri şi nuvelele ştiinţifico-fantastice traduse de Veselina Gheorghieva. Prefaţă de Liuben Dilov.

- Ştefan Augustin Doinaş. Versuri, Sofia, Narodna kultura, 1983. Culegere de poezii selectate şi traduse de Ghergana Stratieva, Valentin Deşliu, M. Berberov.

- Fănuş Neagu. Îngerul a strigat. Sofia, Narodna kultura, 1983. Traducerea este realizată de Valentin Haralampiev. Postfaţă de Vasilka Aleksova; În văpaia lunii, Varna, St. Dobrev-Strandjata, 1973. Traducerea este efectuată de Spaska Kanurkova, Ekaterina Tomovska, R. Hadjihristova şi M. Hinova. Povestirile sunt selectate din Cantonul părăsit, 1968 şi În văpaia lunii,1971.

- Mateiu Caragiale. Craii de Curtea-veche, Sofia, Narodna kultura, 1984. Traducere de Spaska Kanurkova. Prefaţă de Ognean Stamboliev.

- Ion Grecea. Fata morgana, Sofia, Voenno izdatelstvo, 1986. Traducere de Ivan Krăstev-Vlah.

- Elena Gronov-Marinescu. Aşteptarea, Sofia, Voenizdat, 1986. Traducere de Hristo Pavlov.

- Mircea Eliade. Maitreyi; Şarpele (după Maitreyi; Nuntă în cer), Sofia, Narodna kultura, 1989. Traducere de Valentin Haralampiev şi Prefaţă de Vasilka Aleksova; Ghicitorul (după Ghicitorul în pietre). Domnişoara Christina. La ţigănci, Sofia, Zaharii Stoianov, 2002. Traducere de Ognean Stamboliev, după Proza fantastică: La ţigănci. Domnişoara Christina. Volumul conţine şi studiul Arheologia spirituală lui Mircea Eliade de Ognean Stamboliev.

- Mircea Cărtărescu. Orbitor. Aripa stângă, Sofia, Paradoks, 2004 şi Orbitor. Corpul, Sofia, Paradoks, 2005. Ambele volume sunt incluse în colecţia „Elit” şi traduse de Ivan Stankov[3]; De ce iubim femeile, Veliko Tărnovo, Faber, 2006 şi Cinci nuvele, Veliko Tărnovo, Faber, 2007 – traducere realizată de Ivan Stankov şi Vanina Bojikova.

- Gabriela Adameşteanu. Drumul egal al fiecărei zile, Sofia, Balkani, 2007. Traducerea este realizată de Rumeana Stanceva. Pe coperta volumului este un detaliu din tabloul Înger cu o ramură (1992) de Stoian Ţanev. Editura a fost sprijinită financiar de Institutul Cultural Român din Bucureşti.

- Gabriela Adameşteanu. Dimineaţa pierdută. Cartea se află sub tipar la editura Balkani, lansarea ei fiind programată la sfârşitul anului 2008 sau cel târziu în primul trimestru al noului an, 2009. Traducerea este realizată de Rumeana Stanceva şi Vasilka Aleksova.

Semnalăm şi următoarele antologii în limba bulgară, dedicate prozei şi poeziei româneşti, de care dispune centrul universitar velikotârnovean:

- Poeţi români, Sofia, Bălgarski pisatel, 1956, sub redacţia lui L. Stancev, A. Muratov, I. Stratiev.

- Cei ce plătesc cu viaţa. Povestiri româneşti, Sofia, Narodna kultura, 1965

- Povestiri româneşti contemporane, Sofia, Narodna kultura, 1972. Selecţia şi traducerea efectuate de Spaska Kanurkova.

- Clasicii români din perioada secolelor XIX-XX – Opere alese, Sofia, Sofia, Narodna kultura, 1973. Conţine o Prefaţă de Encio Mutafov. Include: Mihai Eminescu, Poezii alese, în traducerea lui N. Indjev, R. Ralin, St. Bakărdjiev, D. Simidov, Iv. Radoev, Em. Zaharieva, Iv. Kolarov, M. Grubeşlieva, V. Rakovski, S. Kostova, D. Vasilev, D. Panteleev şi I. Stratiev, Ion Luca Caragiale, O Noapte furtunoasă, Conu Leonida faţă cu reacţiunea, O scrisoare pierdută, traduse de Iordan Stratiev, Mihail Sadoveanu, Baltagul, tradus de Ghergana Stratieva. Volumul face parte din colecţia „Biblioteca Clasică universală”.

- 10 naratori contemporani români, Sofia, Narodna kultura, 1975. Povestirile sunt selectate de traducătorii Spaska Kanurkova, Ekaterina Tomovska, Anghelina Barbalova, Ivo Jelezov şi Lilia Pavlova. Volumul conţine şi scurte biografii ale autorilor incluşi în culegere: Mihai Giugariu, Constantin Georgescu, Valentin Şerbu, Corina Cristea, Gheorghe Ghidrigan, Constantin Stoiciu, Viorel Ştirbu, Ion Marin Almăjan, Vasile Andrei, Dana Dimitriu. Aparţine colecţiei „Biblioteca Panorama. Seria Proză”.

- Pribeag în timp şi spaţiu, Sofia, Narodna kultura, 1977.  Culegerea de povestiri fantastice are o Prefaţă de Fani Nazemi şi include autorii Victor Kernbah, Eduard Jurist, Dorel Dorian, Vladimir Colin, Mihnea Moisescu, Ovidiu Şurnanu, Mihu Dragomir, Ion Hobana şi Adrian Rogoz, iar traducerea este realizată de T. Toşev, Ekaterina Tomovska, Spaska Kanurkova, I. Jelezov, A. Anghelova, Marina Mladenova şi M. Toşeva. Cartea conţine şi scurte note biografice despre autori.

- Visul soldatului, Sofia,.Voenizdat, 1987 – proză militară în traducerea Liliei Pavlova, sub redacţia lui Atanas M. Simeonov.

- Corăbii ale soarelui. Poeţi români, Sofia, Narodna kultura, 1989. Selecţia, traducerea, eseul „Vie şi tulburătoare, expresivă şi emoţională” şi notele biografice aparţin poetului Nikolai Zidarov. Sunt incluşi poeţii: Tudor Arghezi, Octavian Goga, George Bacovia, Ion Minulescu, Vasile Voiculescu, Emil Isac, George Topârceanu, Mihail Cruceanu, Aron Cotruş, Adrian Maniu, Ion Pillat, Demostene Botez, Ion Barbu, Lucian Blaga, Ion Vinea, Alexandru Philippide, Zaharia Stancu, Radu Boureanu, Mihai Beniuc, Geo Bogza, Virgil Teodorescu, Eugen Jebeleanu, Miron Radu Paraschivescu, Emil Bota, Maria Banuş, Gelu Naum, Magda Isanos, Dimitrie Stelaru, Mihai Dragomir, Geo Dumitrescu, Andrei Ciurunga, Veronica Porumbacu, Ştefan Augustin Doinaş, Traian Iancu, Victor Felea, Aurel Gurghianu, A. E. Baconski, Victor Tulbure, Leonid Dimov, Radu Cârneci, Tudor Gheorghe, Alexandru Andriţoiu, Ion Brad, Ion Horea, Vasile Niculescu, Aurel Rău, Tiberiu Utan, Mircea Ivănescu, Petre Stoica, Anghel Dumbrăveanu, Grigore Hagiu, Nichita Stănescu, Horia Zilieru, Ovidiu Genaru, Ion Gheorghe, Dumitru Radu Popescu, Nicolae Labiş, Corneliu Sturzu, Niculae Stoian, Marin Sorescu, Gheorghe Tomozei, Mircea Micu, Teofil Bălaj, Nicolae Dragoş, Cezar Baltag, Ileana Mălăncioiu, Gheorghe Pituţ, Constanţa Buzea, Ion Alexandru, Ana Blandiana, Nicolae Prelipceanu, Doina Cetea, Adrian Păunescu, Marius Robescu, Nicolae Dan Fruntelată, Adrian Popescu, Aura Muşat, Ion Mircea, Mara Nicoară, Dumitru M. Ion, Daniela Crăsnaru, Ioana Crăciunescu, Mircea Dinescu, Traian T. Coşovei.  

            Se constată o consecvenţă în achiziţionarea cărţii româneşti. Din corpusul de carte nu lipsesc numele importante ale literaturii române – Eminescu, Caragiale, Creangă, Slavici, L. Rebreanu, Tudor Arghezi ş.a. Unii dintre autori, se vede clar, s-au bucurat de o situaţie priveligiată (M. Sadoveanu, Z. Stancu, M. Sântimbreanu, Geo Bogza). Ţară aflată de aceeaşi parte a cortinei, Bulgaria nu pare să piardă tradiţiile legăturilor cu România, importând planificat, în ritmul, desigur, caracteristic sistemului impus în fostul bloc comunist, creativitatea românească. Dincolo de aceste consideraţii fugare, din procesarea bibliografiei traducerilor rezultă că în perioada 1956-2008 numărul mediu de titluri româneşti intrate în centrul universitar velikotărnovean este de 2-3/an, ceea ce, credem, nu furnizează date suficiente pentru a se putea forma o imagine de ansamblu corectă asupra literaturii române.

În unele cazuri este posibil ca unii dintre creatorii bulgari să fi lucrat pe o versiune bilingvă sau rusească. Acesta este motivul pentru reluarea traducerii unor autori, îmbinat şi cu dorinţa de perfecţiune, susţinută de o (mult) mai bună cunoaştere a limbii şi culturii româneşti.

Pentru traducătorii Rumeana Stanceva, Ivan Stankov, Vasilka Aleksova, Vanina Bojikova (cu păcatul de a omite pe alţii cu o activitate de traducători nu mai puţin meritorie), care şi prin activitatea didactică universitară, păstrează şi cultivă limba română şi relaţiile culturale fie prin traducere, fie prin eseuri şi critică literară, sintagma ambasadori din umbră ai literaturii româneşti, implicit ai culturii şi civilizaţiei româneşti în Bulgaria, îşi confirmă conotaţiile reale.  

Pe de altă parte, cunoaşterea literaturii române şi receptarea ei s-au asigurat (şi în continuare se depun eforturi) de mediul universitar în care studiul limbii şi literaturii române este susţinut de lectoratul românesc (fondat la Universitatea din Veliko Tărnovo din 1975), caracterizat prin capacitatea de a stabili şi menţine relaţii reciproce între cele două sisteme culturale. În acest context, biblioteca Centrului de învăţământ şi cultură Balkani, având un caracter deschis şi specializat pe lingvistică şi literatură comparată  (bulgară, română, greacă şi albaneză) şi beneficiind de sala multimedia a centrului şi sala lectoratului român, oferă condiţii adecvate studenţilor de la specializarea Balcanologie (în planurile de învăţământ este inclus studiul obligatoriu de limbă şi literatură română[4]) şi utilizatorilor în genere. O bună parte din cărţile româneşti provin de la instituţiile româneşti – Institutul Limbii Române, Institutul Cultural Român, Ambasada României din Sofia, Institutul de lingvistică „Al. Rosetti - Iorgu Iordan” din Bucureşti, universităţi partenere (cu precădere din Craiova şi Constanţa) şi donaţii personale ale autorilor, traducătorilor sau altor persoane, fondul de carte românească crescând an de an. Astfel, se găsesc Anton Pann, D. Cantemir, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Emil Gârleanu, Liviu Rebreanu, Ana Blandiana, Dinu Săraru, Fănuş Neagu, Gabriela Adameşteanu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ştefan Augustin Doinaş, Emil Isac, Lucian Blaga ş.a. Mult mai numeroase sunt volumele filologilor şi istoricilor români: Sextil Puşcariu, Ovid Densusianu, Timotei Cipariu, G. Ivănescu, Iorgu Iordan, G. Ivănescu, G. Mihăilă, Ion Coteanu, Florica Dimitrescu, Romulus Todoran, Lucia Wald, Dan Sluşanschi, Al. Piru, Grigore Brâncuş, Edgar Papu, Petru Maior, A. D. Xenopol ş.a. Privilegiul de a beneficia de donaţiile constante ale Institutului Limbii Române se materializează şi prin periodicele Viaţa românească, România literară, Cronica, Apostrof, Contemporanul, pe care biblioteca Centrului le gestionează şi care contribuie la creşterea prestigiului culturii româneşti; în ultimii ani, alături de versiunea pe hârtie, această mică bibliotecă primeşte şi versiunea pe suport electronic a unor texte româneşti[5]:

- DVD: Literatura română 30. Conţine 106 volume de literatură română clasică şi modernă (texte integrale în peste 35 000 de pagini de literatură română: balade, basme, cărţi populare româneşti; dicţionar ortografic pentru elevi, dicţionar de proverbe şi zicători, legende); Ştefan cel Mare – „Videoteca pentru toţi”, colecţia „Ecranizări”;  Monasteries of Romania; Sibiu – oraş al culturii. Oraş al culturilor.

- CD: Mihail Sebastian, Accidentul, în lectura lui George Ivaşcu şi I. L. Caragiale, O făclie de Paşte, La hanul lui Mânjoală etc., în lectura lui Victor Rebengiuc; Instrumental Romanian folk music – Moldova, Muntenia şi Dobrogea, Oltenia, Banat şi Transilvania, Maramureş; Muzeul Judeţean de Istorie Braşov; Laureaţii festivalului „Maria Tănase” şi invitaţi în recital – ediţia a XVII-a Craiova, 2-7 iunie 2003; Aşteptând Crăciunul (colinde).

- casete video: Constantin Brâncuşi: Coloana – o lecţie despre infinit. Film realizat de  Laurenţiu Damian sub egida Ministerului Culturii şi Cultelor religioase, în variantă engleză şi franceză; Cultură şi civilizaţie românească 1 (Cucuteni, Crăciun în Maramureş, Icoane vechi româneşti, Pictura românească în timpul impresioniştilor, Lemnul: Sculptura românească în lemn, Himere – Paciura); Romanian and Culture Civilization 2 (Theodor Aman, Columna lui Traian, mănăstiri româneşti, pictură românească, Festivalul internaţional „Dinu Lipatti”); Bujor T. Rîpeanu, O antologie din istoria românilor; Castelul Peleş/The Peleş castle, Colecţia „Antologie de filme video”.

După cum se vede, această bibliografie este reprezentată deocamdată timid. Dar sunt făcuţi primii paşi. Câştigul cel mare va veni, însă, când noul concept de bibliotecă se va aplica şi traducerilor marilor texte româneşti în limba bulgară. Astfel cartea românească va ajunge la cititorul bulgar mult mai repede şi mai uşor, iar la nivel universitar, efortul cadrelor didactice de limba română, al comparatiştilor bulgari şi al studenţilor va deveni mult mai eficient.

Am considerat necesară această „inventariere” a cărţii româneşti, aflată aici, la Veliko Tărnovo – centru universitar şi de cultură şi civilizaţie veche bulgară – pentru a arăta că faptele de limbă, cultură şi civilizaţie românească îşi pot păstra iradierea în lume, drumul acesteia traversând în mod firesc şi spaţiul spiritual al ţării vecine.

După 1989, întregul fond de carte românească al bibliotecii se păstrează. Bazele unei tradiţii fiind puse, aceasta continuă în noile circumstanţe.

ROMANIAN LITERATURE IN THE UNIVERSITY LIBRARY

IN VELIKO TĂRNOVO, BULGARIA

Abstract

This paper focuses on the translations and Romanian literature anthologies existing at the Central University Library and at the two associate libraries – the Library of the Faculty of Philology and the Library of „the Centre for Education and Culture Balkani” at the University „Sf. Chiril and sf. Metodiu” in Veliko Tărnovo, Bulgaria. We indicate the main access ways and, to a large extent, the titles and the authors, respectively, included in the collections of Romanian books. The paper also mentions the main contributions of the translators, a large part of whom are renowned poets and writers (Elisaveta Bagreana, Nikolai Zidarov, Maria Grubeşlieva, Radoi Ralin etc.) and who, by their devotion to Romanian literature, have kindled the interest for Romanian literature and culture, have promoted the image of Romania through their activity as translators and essayists.