CENTRUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ "INTERFERENŢE CULTURALE"

PROMOVAREA STUDIILOR ROMÂNEŞTI.
APORTUL RESURSELOR ELECTRONICE
(The Promotion of the Romanian Studies. The Role of Electronic Resources)

Corina Apostoleanu,
Biblioteca Judeţeană Constanţa

     Summary

Being an open system with a continuous feed-back from its users, the library needs to be very dynamic, to renew its working methods, to accept and use very up-to-date technologies. Under the circumstances of an informational society, users’ requests aim not only the databases in the libraries they are accustomed with but, also general information on the subject, that meaning of course, Internet. Thus, the librarian has to cope with this "challenge", being himself a trained person who is able to guide the users in reaching information. A democratic access to information can be offered by libraries that became, at the same time, places where the users get in touch with the new technologies. While offering specific information for local communities, libraries can also develop into information centers of their region. The librarian becomes, together with the users, part of the informational process. Cultural heritage and digitization concepts are in the heart of the new library projects. Digitization as a method of managing the cultural heritage is not only a challenge for libraries, but it can also become the solution for a democratic access to information. A number of public libraries in Romania are developing digitization projects in order to help students, teachers and other categories of users to get access to Romanian literature in an electronic environment. The electronic documents can be found on library web-pages or databases.

Schimbările aduse de tehnologiile informaţiei în biblioteca actuală afectează deja structural acest tip de instituţie. Este evidentă transformarea bibliotecii dintr-o organizaţie care observă cum se derulează progresul social într-o organizaţie care face să se schimbe mediul social prin implicarea în informarea şi formarea beneficiarilor ca utilizatori ai tehnologiei informaţiei.
        Mediile publicaţiilor tind să fie într-o continuă schimbare şi să se diversifice în acelaşi ritm. Formele tradiţionale de materiale de referinţă, enciclopediile sau dicţionarele au şi variante multimedia, cu imagini, sunet şi text, ziarele şi revistele au şi variante pe web sau există numai pe web, revistele ştiinţifice Toate aceste realităţi sunt cu totul noi pentru unele categorii de utilizatori şi astfel se impune o mediere specializată.
      "Biblioteca digitală" este definită în mai multe moduri. Literatura de specialitate apelează şi la sinonime, precum "bibliotecă electronică" sau "bibliotecă virtuală". Termenul de "bibliotecă electronică" descrie mai degrabă modalitatea tehnică de realizare a unei astfel de biblioteci, pe când termenul de "bibliotecă virtuală" sugerează modalitatea logică de a figura şi de a face realizabilă o astfel de bibliotecă.
      Utilizatorii de astăzi ai bibliotecilor apelează mult Internet, dar în acelaşi timp îşi doresc să regăsească în bazele de date ale bibliotecilor texte integrale ale documentelor, ca şi cum aceasta ar fi un aspect firesc. Ei nominalizează adesea acest tip de informaţie ca bibliotecă digitală sau bibliotecă virtuală, având, în general puţine cunoştinţe despre cum se construieşte o astfel de structură sau care sunt avantajele şi dezavantajele ei.
      Termenii respectivi acoperă în mentalul colectiv al utilizatorilor de Internet tot ceea ce ei au nevoie spre a se informa cât şi un acces rapid la această informaţie.
      În general, produsele electronice pe care bibliotecile le pun la dispoziţia utilizatorilor lor tind încă să rămână într-un con de umbră. Nu sunt suficient cunoscute, fără a lua acum în discuţie variile motive.
      Se pune întrebarea firească de ce fac bibliotecile astfel de eforturi de digitizare care implică fonduri, personal, timp. Desigur din raţiuni de conservare a fondului, de răspuns la cererile utilizatorilor, de acces rapid la informaţie.
      După cum este cunoscut, studiile româneşti - şi înţeleg prin aceasta învăţarea limbii române de către străini, dar şi cursuri pentru copiii români ale căror familii s-au stabilit temporar sau definiţie în străinătate - se află într-o continuă expansiune la toate nivelurile de şcolarizare. Sunt cel puţin 38 de ţări în ale căror universităţi se învaţă limbă, literatură şi civilizaţie românească. În învăţământul universitar există cereri de lectorate în anul curent pentru din ce în ce mai mulţi lectori. Iată suficiente argumente pentru creşterea numărului de materiale pe suport tradiţional sau electronic care să sprijine aceste cursuri.
      Conform unor recente proiecte ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, programele se vor axa în continuare pe cunoaşterea limbii, pe dezvoltarea identităţii proprii în contextul valorilor europene şi implicit pe istoria şi geografia locală, obiceiuri şi tradiţii româneşti, aceasta pentru manualele şcolare.
      Documentele electronice create de biblioteci pot sprijini studiile româneşti din cel puţin două puncte de vedere: literatură română clasică necesară atât bibliografiei şcolare, dar şi ca exerciţiu de lectură în limba română, şi bibliografia locală, însoţită de full-text din periodice locale şi volume, microfilme.
      Studiul site-urilor bibliotecilor judeţene arată că :
            - Biblioteca Metropolitană Bucureşti a digitalizat literatură română veche, cu adresabilitate către elevii de liceu. Autorii ale căror lucrări pot fi regăsite ca full-text sunt : Dimitrie Cantemir, Miron Costin, Constantin Cantacuzino, I.L. Caragiale, Ion Creangă, Nicolae Filimon, Radu Greceanu, Ion Neculce, Radu Popescu, precum şi cronici româneşti anonime.
            - Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" Brăila a ales ca în proiectul "Biblioteca virtuală" postat pe pagina de web a instituţiei să poată fi regăsite în format electronic texte foarte solicitate din bibliografia şcolară: V. Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Balade populare, Neagoe Basarab, D. Bolintineanu, Ion Budai Deleanu, Neagoe Basarab, D. Cantemir, I.L. Caragiale, Mateiu Caragiale, G. Coşbuc, I. Creangă, Barbu-Ştefănescu Delavrancea, M. Eminescu, E. Gârleanu, C. Hogaş, Şt. O Iosif, P. Ispirescu, Al Macedonski, A. Mureşianu, C. Negruzzi, A. Pann, I. Slavici.
      Motivaţia de la care s-a pornit proiectul: utilizatorii - elevi ai bibliotecii nu pot împrumuta volumele insuficiente ca număr, în schimb pot consulta site-ul bibliotecii respective.
            - Biblioteca Judeţeană Timiş anunţă pe site-ul său un proiect de digitizare a revistelor culturale, fără a se preciza numele lor sau alte detalii, în colaborare cu Fundaţia pentru o Societate Deschisă.
            - Biblioteca Judeţeană "V. A. Urechia" Galaţi are postat pe site-ul său un număr de volume din diferite domenii, publicate recent, unele dintre acestea aparţin unor bibliotecari sau autori gălăţeni, constituindu-se astfel în resurse de interes local, dar şi de interes general.
            - Proiect similar şi la Biblioteca "Alexandru şi Aristia Aman" din Craiova, unde se regăsesc - de asemenea - cărţi publicate recent de autori doljeni.
            - Biblioteca Judeţeană Covasna anunţă pe site-ul său că 75% din fondul de interes local a intrat în procesul de digitizare.
            - Biblioteca Judeţeană "George Bariţiu" Braşov are un proiect de digitizare a unor imagini vechi din Braşov.
      Fiecare dintre proiectele enunţate sunt extrem de importante atât pentru întreaga comunitate locală, cât şi pentru toţi utilizatorii de la distanţă ale căror interese de studiu şi cercetare merg către evoluţia istorică a unui ţinut românesc. În lipsa unui proiect naţional, coerent care să partajeze resursele, şi aşa destul de limitate, toate acestea rămân iniţiative punctuale. Cel mai bun exemplu îl constituie cazul literaturii române clasice unde munca se multiplică pentru fiecare bibliotecă în parte.
      Biblioteca Judeţeană Constanţa dispune de:
            - colecţii importante de documente, din punct de vedere al volumului, dar ca valoare a conţinutului informaţional, cu privire la provincia istorică Dobrogea;
            - baze de date bibliografice, dezvoltate în sistemul integrat de bibliotecă Tinlib care permite exportul datelor în format standard UNIMARC, format de intrare al sistemului ce urmează a fi realizat;
            - dotare tehnică minimală prin care se asigură dezvoltarea bazelor de date proprii şi consultarea acestora prin Internet, Biblioteca Judeţeană "Ioan N. Roman" Constanţa deţine o importantă colecţie de presă dobrogeană veche, aproximativ 700 de titluri, atât ale românilor cât şi ale minorităţilor naţionale, publicaţii ce acoperă perioada 1878-1944. Cercetătorii, istoricii, jurnaliştii, studenţii solicită în mod frecvent această colecţie, având interese de informare şi documentare ce vizează evoluţia istorică a provinciei istorice Dobrogea.
      Acestora li se adaugă colecţia de carte dobrogeană veche intens consultată de utilizatori.
      Prin proiectul de digitizare pe care strategia de dezvoltare a bibliotecii îl cuprinde au fost urmărite mai multe obiective între care menţionăm :
            - democratizarea accesului la informaţie;
            - dezvoltarea serviciilor de bibliotecă şi implicit creşterea calităţii acestora;
            - consultare rapidă, simultană a aceluiaşi document de către mai mulţi utilizatori;
            - punerea la dispoziţia utilizatorilor a informaţiilor în format de text imprimat, copii electronice ale informaţiilor nonexistente în bibliotecă;
            - acces la distanţă;
            - introducerea în sistem informaţional naţional şi mondial a patrimoniului informaţional dobrogean;
      Accesul practic nelimitat la informaţie a tuturor utilizatorilor (locali şi la distanţă) prin integrarea acesteia în pagina web a bibliotecii (catalogul on-line) unde se vor regăsi în ful- text articole interesante din presa veche, poate sprijini procesul de informare asupra provinciei istorice Dobrogea din oricare colţ al lumii.
      Aşa cum precizam mai sus, biblioteca digitală implică mai mult. Prin crearea de noi instrumente bibliografice în mediu electronic se creează valoare adăugată deja existentelor documente.
      Selectarea documentelor care urmează să intre în strategia de digitizare reprezintă o decizie de importanţă crucială pentru managementul colecţiilor de patrimoniu, dar şi managementul timpului, al resurselor umane, al fondurilor alocate, al riscului de a expune documentul la procesele tehnologice respective.
      Au intrat în acest proces de construire a bibliotecii digitale de texte volume extrem de solicitate de utilizatori şi pe care le considerăm de maxim interes pentru studiul vieţii economice, sociale, spirituale a Dobrogei. Textele vor putea fi stocate în mai multe formate. În prima versiune, vor fi acceptate formatele:
            - HTML (pentru consultare pe ecran);
            - pdf (pentru imprimare);
            - TEI (Text Encoding and Interchange) - schema XML pentru balizare academică de text (vezi www.tei-c.org/P5/Guidelines/).
      Bibliografia locală este o componentă a sistemului general de informare al bibliotecii, un serviciu public deoarece răspunde necesităţilor de informare şi documentare ale comunităţii locale şi este bază de lucru pentru activităţile de cercetare.
      Cuprinde informaţii din periodice (ziare, reviste, anuare etc.) locale şi centrale româneşti şi străine precum şi informaţie analitică din volumele ce intră în colecţiile bibliotecii. Evidenţiază activitatea editurilor şi tipografiilor locale, precum şi apariţia periodicelor locale, prin prelucrarea fondului de depozit legal local. Evidenţiază activitatea personalităţilor originare din Dobrogea aflate în ţară sau în diaspora sau a personalităţilor a căror activitate s-a desfăşurat pe teritoriul Dobrogei. Cuprinde de asemenea date biobibliografice ale acestora.
      Accesarea catalogului on line permite regăsirea informaţiilor după mai multe chei de căutare : autor, titlu articol, index de instituţie, index geografic, titlu periodic, vedete de subiect, cuvinte cheie din titlu.
      Asocierea informaţiei bibliografice cu full-text-ul articolelor, capitolelor din carte, conţinutului integral al cărţii, conţinutul integral al revistelor vechi dobrogene, cât şi a imaginilor creează un sistem complex de informare ce permite utilizatorului local sau de la distanţă accesul la resurse româneşti de maxim interes pentru studierea provinciei istorice Dobrogea.
      Din volumele scanate şi transformare în documente electronice menţionăm : "Coloniile germane din Dobrogea" de Ioan Georgescu. Cernăuţi: Institutul de Arte Grafice şi Editură "Glasul Bucovinei", 1926; Alexandru Arbore. "Din etnografia Dobrogei: Contribuţiuni la aşezările tătarilor şi turcilor în Dobrogea: Extras" de Alexandru Arbore. Bucureşti: Tipografia Curţii Regale, F. Gobl Fii, 1920; "Notiţe istorice şi geografice asupra provinciei Dobrogea" de I. A. Nazarettean. Tulcea, 1882; "Constituţia Dobrogei" de N. Vlădescu-Olt. Bucureşti : Tipografia Dor. P. Cucu, 1908; "Bibliografia Dobrogei" de Stan Greavu Dunăre. 1928 (scanare după mansucrisul aflat în colecţiile speciale ale bibliotecii); "Constanţa şi Techirghiolul: ghid ilustrat pentru vizitatori" de Th. Ionescu. Constanţa: Tipografia Albania, 1924; "Petit guide de Constantza et ses environs" de Jean Georgescu. Bucarest: Cultura Naţională, 1928; "Cât trebuie să ştie oricine despre Dobrogea: trecutul, prezentul, viitorul" de Apostol D. Culea. Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1928; "Albumul naţional al Dobrogei". Alte titluri sunt în lucru.
      În acelaşi context, s-a început şi scanarea periodicelor vechi. Între titlurile deja accesibile în format electronic menţionăm: "Ovidiu", prima revistă culturală din Dobrogea, 1898-1910, Constanţa; "Coasta de argint" 1928-1929, periodic apărut la Balcic ; "Litoral" - revistă dedicată poeţilor dobrogeni, 1939-1943, "Revista dobrogeană", 1936-1937, Constanţa; "Colnicul Hora", Tulcea, 1906-1907, Tulcea; "Astra dobrogeană", 1929-1930, Constanţa ; "Geana mării"- literatură, artă-ştiinţă, 1933, Constanţa; "Farul", 1933-1937, Constanţa (fragmentar); "Farul Constanţei", ziar oficial al judeţului Constanţa, 1880-1938 (fragmentar), "Gazeta de Constanţa", 1915-1945 (fragmentar), "Constanţa"- foaie a intereselor locale, 1891-1904, Constanţa (fragmentar), "Analele Dobrogei", 1920-1938, Constanţa (până în 1936). Există şi alte titluri în lucru.
      Personalităţile dobrogene sunt prezente cu date biobibliografice şi cu iconografie.
      Pagina de web a Bibliotecii Judeţene "Ioan N. Roman" Constanţa are o rubrică de fapte culturale ce se constituie într-un grupaj de informaţii despre cele mai importante evenimente culturale reflectate de presa locală şi centrală. Este realizat în fiecare zi de către serviciul bibliografic al Bibliotecii Judeţene "Ioan N. Roman" Constanţa. În aceeaşi categorie de resurse electronice se află şi rubrica săptămânală "Reflecţii culturale", un colaj de articole din revistele de cultură ce au menirea de a informa şi a trece în revistă ideile ce animă oamenii de cultură.
      Pe pagina de web se mai găsesc de asemenea în full-text volume ale bibliotecarilor, iar pentru secţia de copii o sumă de notiţe utile elevilor, referitoare la modul de studiu, la realizarea unei bibliografii etc.
      Rubrica dedicată iconografiei conţine imagini ale Constanţei vechi şi embleme culturale ale oraşului.
      Toate aceste resurse electronice constituie argumente în favoarea utilizării pentru promovarea studiilor româneşti a instrumentelor bibliografice cât şi a documentelor digitizate create de biblioteci, întrucât ele sunt componente ale patrimoniului naţional şi suport pentru cursuri de civilizaţie românească.