CENTRUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ "INTERFERENŢE CULTURALE"

20 de ani de studii culturale româneşti în Coreea[1]

Prof. JEONG O PARK

(Hankuk University of Foreign Studies, Seoul, Korea)

În urmă cu doi ani, am scris un articol ─ Romanian Studies in Korea ─ publicat în Acta iassyensia comparationis, 2/2004 (Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi). În cele ce urmează, descriu situaţia actuală din departamentul de română.

Din anul 1987, de la înfiinţarea departamentului de română şi pînă azi, departamentul nostru părea că a rămas în urmă faţă de celelalte cinci departamente (Rusia, Ceho-Slovacia, Polonia, Serbo-Croaţia, Ungaria) din Facultatea de Studii Est-Europene din Hankuk University of Foreign Studies (HUFS), în privinţa numărului studenţilor angajaţi la firme, după terminarea studiilor, a schimbului ştiinţific şi a participării lor la evenimentele departamentului etc. Dar acum situaţia departamentului de română s-a schimbat radical, şi astăzi studenţii mei sînt printre cei mai activi. Bineînţeles, această schimbare de situaţie are legătură cu cea politică şi economică din România. Adică studenţii mei simt tendinţa de azi ─ de reformă politică şi de dezvoltare economică ─ din România. Studenţii sînt stimulaţi de dezvoltarea de minune economică din România. Vizita domnului Preşedinte al României, Traian Băsescu, în Coreea şi la Universitatea HUFS, a fost un eveniment crucial pentru dezvoltarea departamentului de limba română. Bineînţeles, după vizita respectivă, studenţii se interesează mult mai mult de România, de studii despre România şi de departamentul nostru. Atunci au participat peste 120 de studenţi la festivitatea de conferire a titlului de Doctor honoris causa în politică domnului Traian Băsescu. Dacă îmi amintesc bine, în ziua în care domnul Traian Băsescu a primit acest titlu, în Universitate au fost de faţă membri ai Ministerului Educaţiei din Coreea. Şi aceşti membri au participat la ceremonia respectivă şi au fost invitaţi la masa oferită de universitate. La masă, bînd vinurile româneşti oferite de domnul ambasador, ei au spus că o universitate privată face bine oficii guvernului şi au promis să-i dea nota maximă ─ plus alfa ─ în domeniul globalizării. Cu o zi în urmă, fusesem invitat împreună cu rectorul de atunci din Universitatea Hankuk la o ceremonie de reşedinţa preşedintelui coreean, în calitatea de şef al departamentului de română. Stînd de vorbă cu dînsul, mi-a spus că evaluarea universităţii făcută de Ministerul Educaţiei pînă acum s-a fixat, din păcate, nivelul „bine”, şi că puţin a lipsit să obţină calificativul de cea mai bună universitate. Mi-a mai spus: „totuşi sînt mulţumit”. De atunci, Universitatea Hankuk a ajuns la nivelul de „Cea mai bună universitate” din circa 360 de universităţi (inclusiv colegii) din Coreea.

În zilele noastre, studenţii mei sînt activi la curs şi vor să înveţe cît mai mult despre România. Vizita domnului rector al Universităţii din Bucureşti Ioan Pânzaru i-a motivat foarte mult pe studenţii mei. Mai ales prin acordarea burselor de către Universitatea din Bucureşti pentru cursurile de vară de la Sinaia studenţii sunt foarte stimulaţi. Mai mult decît atît, Ministerul Educaţiei, precum şi cel de Externe oferă o şansă pentu a studia timp de un an în România, oferind burse din fondurile statului român.

Cu acest prilej, vreau le mulţumesc mult tuturor, mai ales Excelentei sale, domnului preşedinte al României Traian Băsescu, şi statului român, domnului rector Ioan Pânzaru de la Universitatea din Bucureşti, domnului ambasador Valeriu Arteni din Coreea şi altora care au sprijinit foarte eficient departamentul de română.

I. Un sondaj de opinie printre studenţi şi concluziile lui

În articolului menţionat anterior, am făcut un sondaj de opinie printre studenţi, şi de data aceasta le-am prezentat aceleaşi întrebări pentru a compara situaţia de atunci cu cea de azi. Pe atunci, răspunsurile studenţilor erau cam negative şi o parte a studenţilor n-a răspuns la nişte întrebări. Dar, de data aceasta, răspunsurile lor au fost foarte pozitive. Interesant este faptul că studenţii din anul întîi, despre care credeam că încă nu ştiu bine ce reprezentă România, ştiau destul şi se interesau mult mai mult decît anticipasem.

La acest sondaj de opinie al studenţilor din departamentul de română au participat, în total, 68 de studenţi. Dintre care, 34 de studenţi sînt în anul întîi, la cursul meu despre „Situaţia din România de azi” şi restul, 34, sînt din anul al doilea  şi al treilea, care participă la cursul meu de „Literatură română contemporană” şi „Istoria românilor”.

În acest sondaj opt întrebări sînt similare celor din articolul amintit, pentru a compara părerile studenţilor.

(1) Cînd vă întîlniţi cu cuvîntul „România”, la ce vă gîndiţi în primul rînd? Răspundeţi prin trei elemente imaginate de voi!

   locul 1: Dracula (49 de studenţi), vampir (4 de studenţi)

   locul 2: gimnastica românească (22), Nadia Comăneci (5)

   locul 3: integrarea României în EU (18)

   locul 4: o ţară din Europa de Est (11)

   locul 5: o ţară cu natură frumoasă (9)

   locul 6: Bucureşti (7), Ceauşescu (7)

   locul 8: vinul românesc (5), ţiganii din România (5)

   locul 10: o ţară cu potenţial

   locul 11: fotbalul românesc (4), socialism (4), ursul din munţii Carpaţi (4)

   locul 14: Marea Neagră (3)

   locul 15: mănăstirile din România (2), Cîine vagabonzi (2).

Cîte un singur student a răspuns,  „drapelul românesc cu trei culori”, „Castelul Bran”, „Transilvania”, „Munţii Carpaţi”, „resursele bogate naturale din România”, „Dacia”, „Decebal”, „Revoluţia din 1989”, „pădurile din România”, „Casa Poporului”, „o ţară curată”, „Roma”, „costumul folcloric românesc”, „zăpada netopită eternă din Carpaţi”.

(2) Vă interesează politica şi economia din România?

Da ─ 54 de studenţi, aşa şi aşa ─ 3, nu ─ 11.

Apoape 80 la sută din studenţi au răspuns pozitiv şi 16 la sută, negativ. Răspunsurile negative au venit de la studente (excepţie, un student) şi, mai mult decît atît, majoritatea lor au fost studentele din anul întîi.

(3) Cunoaşteţi numele preşedintelui din România?

Da ─ 42 de studenţi, nu ─ 26.

Aproape 62 la sută din studenţi au răspuns da. Toţi studenţii din anul 3 şi 5 studenţi din anul întîi l-au cunostut. Majoritatea studenţilor din anul întîi nu-l cunoşteau încă la o lună după intrarea în departamentul de română.

(4) Ca turişti, ca participanţi la cursurile de vară şi la studiile de specializare pe parcurs cîtorva ani, aveţi de gînd să veniţi în România?

În afară de trei studenţi, 96 la sută din stutenţi au răspuns da; dintre aceştia, patru au răspuns că vor să vină din nou în România.

(5) După absolvirea departamentului de română, ce meserie vreţi să alegeţi?

   1. 19 de studenţi (20%) au vrut să se angajeze în firmele coreene mari şi medii care au legătură de afaceri cu România, dintre care doi au răspuns că vor să deschidă ei înşişi firme în România în sectoare ca transport şi IT.

   2. funcţionar de stat (12  studenţi; 18%)

   3. firmele generale (8 studenţi; 12%)

   4. „nu ştiu încă” (6 studenţi; 9%)

   5. organisme internaţionale ca ONU, FAO etc. (4 studenţi; 6%)

   6. televiziunea coreeană (3 studenţi; 4%), translator (3 studenţi; 4%)

Aproape 28 la sută din studenţi vor să obţină un post în sfera relaţiilor cu România şi 18 la sută vor să devină funcţionari de stat. Cauza numărului oarecum mic al studenţilor interesaţi de relaţii economice etc. cu România se datorează faptului că nu sînt încă mulţi absolvenţi din departamentul de română care să fi găsit un astfel de plasament. Şi mulţi studenţi vor un post mai stabil în viitor, cum ar fi cel de funcţionar de stat. După ce economia coreeană s-a prăbuşit la mijlocul aniilor ’90 şi a intrat sub controlul F.M.I-ului, studenţii coreeni au început să prefere posturi mai stabile. Răspunsurile „nu ştiu încă” provin, mai ales, de la studentele din anul întîi.

În afară de aceasta, studenţi au mai răspuns: firmă de publicitate, firma străină, bancă, KOTRA(Korea Trade-Investment Promotion Agency), hotel, Ambasada Română din Seul, misionar în România.

Interesant este faptul că cele două studente vor să lucreze în firmă de transport aerian ca stewardese, atunci cînd va fi deschisă o linie aeriană între Coreea şi România.

(6) Dacă aţi avea şansa de a obţine un post  în legătură cu România, vreţi să lucraţi chiar în România?

            Aproape 85 la sută au răspuns da, 10 la sută ─ nu şi 5 la sută ─ „nu ştiu încă”.

(7) România are posibilitatea să ajungă la nivelul de dezvoltare al ţărilor din Europa de Vest?

   1. sigur, da: 11  studenţi (16%)

   2. da: 38  studenţi (56%)

   3. poate: 14  studenţi (21%)

   4. nu: 1  student (1%)

   5. sigur, nu: 0

   6. fără răspuns: 4  studenţi (6%).

Aproape 72 la sută cred că România are şanse de dezvoltare în viitor şi doar un student a răspuns negativ. Astfel, constatăm că studenţii au o părere foarte favorabilă faţă de perspectivele de evoluţie crescînd ale României.

(8) În general, participaţi la activitatea studenţilor din departamenul de română?

   1. sigur, da: 25  studenţi (37%)

   2. da: 25  studenţi (37%)

   3. uneori: 5  studenţi (7%)

   4. nu: 9  studenţi (13 %)

   5. sigur nu: 4  studenţi (6%)

74 la sută au răspuns pozitiv şi 19 la sută negativ. Prin prisma acestui rezultat, constatăm că mulţi studenţi manifestă interes nu numai despre studii despre România ci şi pentru activitatea din cadrul departamentului. Acest rezultat diferă mult de sondajul de opinie al studenţilor din departament, analizat de mine acum doi ani.

II. Imaginea României din mintea coreenilor

Cînd întîlnesc cuvîntul „Romania”, coreenii îşi imaginează ceva pur şi curat, de aceea imaginea României provoacă un sentiment aproape de feminitate şi frumuseţe. În urmă cu 20 de ani, coreenii ştiau doar că România e o ţară socialistă din Europa de Est, ei şi-o imaginau ca pe gimnasta Nadia Comăneci în costumul alb de sport. Iar, după revoluţia din 1989, mulţi coreeni pe care îi întîlneam, după ce aflau că sînt profesor de limba română, mă întrebau de tiranul Ceauşescu. Ei nu ştiau cine a fost şi cum a condus ţara etc., doar auziseră sau citiseră despre el în reviste, în ziare, ştiau numai numele lui, atît. Pe urmă, începînd cu anii ’90, presa coreeană relata despre România că e o ţară săracă, cu mulţi orfani şi ţigani. În zilele noastre, mi se pun alte întrebări, cel mai des, dacă Dracula provine din România sau nu.

Oricum, în opinia mea, cuvîntul „România”, cuprinde ceva frumos şi feminin. Şi nu sînt singurul: aşa se explică probabil faptul că acele eleve care nu ştiu prea multe despre România preferă departamentul de română în pragul intrării la universitate. Aşa că sînt multe fete în departamentul de română, spre exemplu, în promoţia 2005, numai 5─6 băieţi din 35 de studenti. Spre bucuriea mea, în anul următor, 11 băieţi au ales departamentul meu. Deşi auzind comentarii mele, fetele nu se simt bine, totuşi, pentru dezvoltarea departamenului, cred că ne trebuie mai mulţi băieţi. Ei ajută mai mult la organizarea activităţii studenţilor, a diverselor evenimente sau festivităţi, mai mult decît atît, după absolvirea universităţii, băieţii se reunesc şi colaborează mai bine decît fetele.

După cum am mai spus înainte, imaginea despre România în mintea coreenilor se schimbă treptat, de la negativ la pozitiv. În urmă cu doi ani, cel puţin în universitatea mea, România e o ţară săracă, cu mulţi cetăţeni rromi, fără ocupaţie stabilă şi care nu merg la şcoală. În prezent, se ştie că România e ţara cea mai frumoasă din Europa de Est, cu un relief variat, cu resurse naturale şi de inteligenţă umană, cu o populaţie numeroasă, cu evoluţii pozitive în multe domenii. Şi într-adevăr, s-a dezvoltat de minune, mai ales dacă ne gîndim la creşterea economică din ultimii ani. Această schimbare de percepţie are legătură şi cu integrarea României în U.E., cu reformele iniţiate de preşedintele român etc. Aceste noi informaţii despre România sînt des întîlnite în presa coreeană. Fără îndoială, presa şi televiziunea au cel mai important rol pentru schimbarea imaginii respective. De aceea, în opinia mea, în primul rînd ambasada României ar trebui să facă mai multă propagandă în beneficiul ţării, dar şi profesorii coreeni din departamentul de română trebuie să se intereseze de activitatea din afara universităţii, adică de legăturile cu presa scrisă sau televiziunea.

În vacanţa de vară, am scris o carte: O ţară de mit şi o ţară a lui Dracula: România. Am intenţionat ca un cititor să aibă o viziune mai clară despre România. Pentru a pune accentul pe frumuseţea naturii, am pus peste 80 de fotografii din Munţii Carpaţi, Marea Neagră, Dunăre, cu ţăranii români ilustrînd lacurile şi păstoritul din Carpaţi, satul şi mănăstirile din Bucovina, zăpada netopită din Munţii Carpaţi vara, Arcul de Triumf şi Casa Poporului în imagini de noapte etc.

Nu am descris România nici în mod exagerat pozitiv, nici numai în mod negativ, am înfăţişat adică obiectiv. Am scris despre cele patru mituri fundamentale (Traian şi Dochia, Mioriţa, Mănăstirea Argeşului, Zburătorul), despre legende româneşti (legende populare despre domnitori români, inclusiv Vlad Ţepeş, prototip al lui Dracula), despre principalele momente din viaţa tradiţională (naşterea şi botezul, căsătoria, înmormîntarea), despre obiceiurile de peste an (colindatul, încondeiatul ouălelor, paparudele şi scaioianul), credinţe şi superstiţii (farmece şi descîntece, vise şi semne prevestitoare), despre comunitatea ţiganilor din România, dar am adăugat şi o istorie pe scurt a românilor, vorbind mai mult despre originea românilor şi despre continuitatea poporului român ─ bineînţeles că am expus ideea mea despre Transilvania. În capitolul despre ţiganii din România am menţionat originea lor şi migrarea lor în Europa şi România, viaţa lor de aici, talentul muzical şi întelegerea reciprocă dintre români şi ţigani.

III. Situaţia actuală din departamentul de română. Câteva momente importante, în an aniversar

Anul viitor se vor sărbători 20 de ani de la înfiinţarea departamentului de română. Aşadar, profesorii, studenţii şi alumnii din departamentul nostru au  pregătit diverse evenimente pentru festivitate.

            3.1. Festivitatea de conferire a Ordinelor de comandor şi Ofiţer pentru „Meritul în învăţămînt”, conferite de preşedintele României, Traian Băsescu.

Pe data 30 martie, domnul Traian Băsescu le-a conferit rectorului şi vicerectorului Universităţii Hankuk, celor doi profesori şi celor cinci lectori din departamentul de română aceste titluri. Această festivitate a fost relatat de cele trei ziare importante din Coreea. E un caz fără precedent, cel puţin în Coreea, ca toţi profesorii unui departament să fie decoraţi, fapt ce ne-a onorat şi bucurat, deopotrivă.

3.2 Ceremonia inaugurării „Coloanei infinite din Coreea”

Ca parte a evenimentului, va avea loc ceremonia de inaugurare a  „Coloanei infinite din Coreea”. Coloana e realizată de sculptorul român Benone Olaru, care a absolvit Academia naţională de Arte din Bucureşti şi acum lucrează în Nordul Italiei. Tînărul şi talentatul sculptor a vizitat departamentul meu în decembrie 2005 şi a acceptat proiectul de a realiza o coloană. Aşadar, în ianuarie 2006, la minus 12 grade, a muncit împreună cu prietenul său, Lucian Laurian, venit din Belgia. Coloana e făcută din lemn de peste 100 de ani vechime. Are o lungime de 6-7 de metri şi lăţimea de 1 metru şi ceva. Domnul Benone Olaru a sculpturat forma tradiţională românească, cu motive din opera marelui Brâncuşi. Pînă acum toţi profesorii şi lectorii, precum şi o parte din studenţii din departament au strîns bani pentru soclu, însă această sumă s-a dovedit insuficientă. Am cheltuit 4000 USD şi ne mai trebuie 6000 de dolari. Din fericire, pînă la împlinirea celor 20 de ani, prima promoţie de alumni mi-a promis să strîngă restul de bani.

3.3. Placa comemorativă pentru vizita domnului preşedinte al României şi plantarea unui pom al departamentului de română pentru sărbătorirea a 20 de ani

În calitate de şef al departamentului de română, am proiectat placa comemorativă din marmură pentru vizita domnului preşedinte al Romaniei, şi sădirea pomului departamentului  de română, ca moment simbolic, pentru sărbătorirea a 20 de ani de la înfiinţare. E important ca toţi „bobocii”, precum şi cei care ne vor vizita să îşi aducă aminte, peste ani, de acest eveniment. Se ivesc din nou probleme financiare pentru acest proiect, de aceea am apelat din nou la alumni şi ei participă  în mod activ la strîngerea fondurilor necesare.

În fond, am de gînd de mult să înfiinţeze „o grădină a României” în campus. Pentru că alte departamente ─ engleză, franceză, rusă şi chiar cehă ─ au ridicat monumente din piatră pe care au reprodus cîteva fraze din opera unui scriitor reprezentativ din fiecare ţară. De aceea voiam să realizez nu numai un monument, ci „o grădină a României”. În 1997, la împlinirea a 10 ani, studinţii mei au plantat un pom al departamentului de română. Lîngă pomul de 10 ani vor aşeza Coloana infinită din Coreea şi lîngă copacul de 20 de ani, placa respectivă. Mai mult decît atît, monumentul va cuprinde şi o poezie de Mihai Eminescu şi o copie a „Masei tăcerii” de Constantin Brâncuşi, atunci cînd vom obţine fonduri suficiente.

3.4. Ceremonia de  20 de ani într-un hotel

Ceremonia de 20 de ani se va desfăşora într-un hotel la sfîrşitul lunii octombrie 2007. Acum pregătesc această ceremonie. Anticipăm participarea a peste 200 de oasoeţi, printre care domnul ambasador al României, alţi funcţionari de stat de la ambasadă şi alumni.

Pe data respectivă, voi alege ca fond muzical „Valurile Dunării”[2] de Iosif Ivanovici şi, iar musafirii vor putea vedea expoziţia de zeci de fotografii din România: frumuseţile de minune ale naturii din Munţii Carpaţi şi Marea Neagră, precum şi din alte locuri.

În afară de asta, pregătim o prezentare sau un film despre conferirea titlului de Doctor honoris causa domnului preşedinte Băsescu, despre vizita şi discursul special al domnului rector Ioan Pânzaru în departamentul de română, menţionînd numărul articolelor şi lista cărţilor din şi despre România publicate în Coreea, interviu cu oameni importanţi, cu un reprezentat al alumnilor şi cu un student din departament. Vom consemna atmosfera de la cursuri, sprijinul domnului preşedinte Băsescu, al statului român şi al Universităţii din Bucureşti în legătură cu bursele, situaţia angajării de alumni. Preşedintele alumnilor îi va conferi unui student o distincţie. Va avea loc şi un moment de folclor românesc, în coregrafia grupurilor studenţeşti TOT, NOGOBOG. Şi am de gînd să pregătim un cadou marcat de drapelul românesc şi de cuvîntul „România”. Vor oferi aceste obiecte de ceremonie tuturor partipanţilor.

În concluzie, aş dori ca a doua patrie a mea, România, să se dezvolte cît mai mult, politic, economic, social şi cultural şi, ca fraţi de-ai mei, poporul român să-şi redobîndească gloria din trecut, statutul de ţară cu adevărat europeană. O doresc din toată inima mea. Te iubesc, România!